Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

poezie
generala

Absenţii

de fanache emil (hialin)
autor hermeneia







foto : Natalia Marţian

Obsesiile-s fiicele demenţei
Iţi spun zâmbind… şi-n mesele din lemn
Văd caii verzi în orişice însemn…
Ghicesc geometriile absenţei.

Din ceaşcă sorb tăcut o nouă voce
Ştii…m-am lăsat de scris, (tăceai a ploaie
Aş fi cusut un vârf de pix pe-o foaie
Ori mi-aş fi scris postumele precoce).

Îţi clătinai în scrumieră fumul…
(Un felinar zâmbind lâng-o felină,
Doi manechini lipiţi într-o vitrină)
M-ai fi ţinut captiv… la fel şi drumul.






2007-12-07
308


hialin

Cele mai noi texte publicate

Doi - hialin- (poezie)
Ison - hialin- (poezie)
Acrobat - hialin- (poezie)
Ecran - hialin- (poezie)
Poemul... - hialin- (poezie)
Când pleoapele se zbat... - hialin- (poezie)
Stanţe pustii - hialin- (poezie)
Mizantropii - hialin- (poezie)
Scene (colaj) - hialin- (experiment)
Contuzii - hialin- (experiment)


Cele mai noi comentarii

Finalul are o... de hialin
la urme

Textul mi se... de hialin
la Fiord de toamnă

Adriana nu spune... de hialin
la rem

Cred ca analogia... de hialin
la rem

Textul are idei... de hialin
la absenţele sunt o tristeţe

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


cailean - 2007-12-07    
O poezie ce curge lin, cu abur, aidoma ceaiului în ceaşca deschisă. Abundă sintagme extrem de reuşite şi de mare efect "obsesiile...", "ghicesc geometriile absenţei", "sorb o nouă voce", "tăceai a ploaie", "clătinai scrumul", "felinar zâmbind lâng-o felină" construiesc aroma, dar şi o încordare ghicită între cei doi. Final pe măsură, ceva mai introspectiv. Un ceai băut tacticos de către doi "absenţi" ai unei întâlniri pline de parfum, murmur silenţios în ritmul şi sunetul unei linguriţe clătinate în ecou de fin porţelan.

Un vers ucigător: "ştii... m-am lăsat de scris" echivalează, poate, cu o sinucidere. Doar ultimul vers al strofei a doua, nu-mi sună şi mă împiedică să dau peniţa. Mi-e ciudă pe asta.

Aranca - 2007-12-08    
Finalul e fain, m-a făcut să zâmbesc:
"(Un felinar zâmbind lâng-o felină,
Doi manechini lipiţi într-o vitrină)"
În ciuda rimei desuete, demodate, textul are ceva în plus (pentru că rima asta este doar o mică diversiune, după mine) ce se anunţă încă din primul vers: "Obsesiile-s fiicele demenţei".

Vii la o cafea fără Natalia? (Apropos de caii verzi...)

hialin - 2007-12-08    
Cailean ultimul vers are rolul in a accentua "setea de scris" contrar primei afirmatii. Posibil sa fi esuat ritmul, nu-mi dau seama oricat l-as citi. Oricum, cand l-am scris crede-ma ca nu ma gandeam la penita.

Aranca intr-adevar, este obsesia mea (rima "desueta") si nu... nu vin la o cafea fara Natalia.

Multumesc de trecere si comentarii !

Ialin


mladitza - 2007-12-08    
Multe imagini reusite. Deja Calin a facut o radiografie f buna a textului, nu prea mai am ce sa adaug decat ca pe mine m-a atins cel mai mult prima strofa, am si vazut imaginea a doi indragostiti absenti si prezenti in acelasi timp unul in celalalt. Frumos, delicat, profund.
Chestia aceea cu pixul cusut nu prea am inteles-o... dar probabil e necesara pentru forma.
Violeta

cailean - 2007-12-08    
Emil, n-ai înţeles. E clar ce vrea să spună partea aceea, dar nu sună. Probabil e cana ciobită din serviciul de ceai.

hialin - 2007-12-08    
Cailean... foarte probabil.

Mladitza... versul ala se vrea o metafora a setei de scris. Eu spun "stii m-am lasta de scris", dar in sinea mea... as fi fost in stare sa "cos varful de pix de foaie" intelegi ?

Va multumesc pentru trecere si comentarii !

Ialin

sud-vest - 2007-12-08    
Marţipanu lipseşte din ceaiul ăsta. Despre asta e vorba. Cu prietenie!