Călin Sămărghiţan -- Atunci când voi crede -- poezie

hialin - 2007-12-07

Sintagma "durutului cantec" imi pare ca suna total nepotrivit in context si constituie, in opinia mea, cel mai slab vers al acestui text. In rest l-as numi un text acceptabil care nu iese cu nimic din comun.

Ialin

mladitza - 2007-12-08

De ce nu te-ai oprit la "voi crede ca e din nou/ primavara" si eventual sa pui un semn de intrebare pentru a sugera incertitudinea. Acel "sau nu" mie mi se pare apoetic.
In schimb este deosebita imaginea "brusc campurile arse/ vor inflori".
Printr-o anumita tandrete, poemul este placut la lectura. E genul de poezie care se adreseaza unui public mai larg.
Violeta

cailean - 2007-12-10

Da, Violeta, acel "sau nu" strica toată poezia. O transformă în altceva. Dar aşa trebuie, să o distrugă.

Aranca - 2007-12-10

Strofa a doua este accentul, mesajul-cheie. Tulburător, religios chiar, până la sacrificiu.
Pe rând vom crede dacă ni se va arăta această primăvară ca o reîntoarcere inevitabilă la tinereţe.
"În chiar ziua aceea
când brusc câmpurile arse
vor înflori
voi crede că e din nou
primăvară,
sau nu."

"Atunci când voi crede" e un manifest al fiecăruia dintre noi.

cailean - 2007-12-12

Aranca, mă bucură ce spui aici, chiar dacă eu nu m-am gândit la "religios până la sacrificiu". Sintagma e frumoasă şi mi-o asum. Ce spui cu manifestul, iară îmi place deşi ştiu că nu e adevărat. Altcineva, după ce a citit-o, mi-a sugerat să văd "Springtime, summer, fall, winter... and springtime", un film coreean. În vreo două zile am reuşit să-l şi văd. Cert, e un film care trebuie văzut cel puţin o dată în viaţă. Dacă reuşiţi şi voi, mai citiţi-o apoi, încă o dată; deşi bănuiesc că o să vi se pară cam mult. Sau nu.