| |
|
| |
Trezit de abanos şi de claxoane,
Înot ca broasca-n valul de roboţi
Ce-ncalecă pe şarpele cu roţi,
În dimineţi de sticlă şi betoane.
Ascult, din plictiseală, doi bigoţi
Din faţă, cum se-nchină la icoane
Ş-apoi scanează falnice cucoane,
Sub fusta dacă au sau nu chiloţi.
Pe geam, o melodramă citadină
Se desfăşoară într-un ritm anost:
El – mahăr - o agaţă, ea – virgină -
Îl scuipă onctuos şi-l face prost.
Iubesc oraşul! - n-are nici o vină
Că-i populat de umbre fără rost.
1 decembrie 2007
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com