| |
|
| |
Iar scrii o poezie fără rimă nepoate? O revoluţie fără participanţi.
Doar să fie cu amor nelimitat īn stepa alocată de editori.
Apoi să vină blocarea memoriei de sine, īnainte de a face ceva nou.
Reverie cu taraf şi paharul de vin īn proximitatea labei, asta vrei.
Să scăpam de incurabila īntārziere a cuvintelor zice Kirkerbard.
Neraţiunea de a fii propri noştrii copii.
Cum vine asta? Vidul golit de vid este un corp īntreg. Corolar :
Dacă īndrăznim să o zicem atunci Există !
Vreau să-mi amintesc aerul īn care rādeam cu tine.
Aerul īn care muream fără tine.
Ca o nebună fugeai diagonal şi rādeai dānd telefoane la īntāmplare.
Imi explici trucul de a ieşi din camera ta fără a ieşi de loc.
Adică părăsindu-mă dar rămănānd cu mine.
Vara Mercedes strigă: e tarde, iar noi dansăm tango ca un viol vertical.
Iţi plac numele astea: Hector, Astor, Suares, Garcia ?
Să le notezi pentru urmaşii tai legitimi dar şi cei din flori.
Viitorul meu este inundat de pene şi zdrenţe.
Cine a zis că bunicii luau icoanele sub plapumă ?
In jurul melancoliei mele strălucea sublimul ca un struţ.
Axa mea poetică e transversal proptită de īntāmplări paralele.
Port masca şi peruca declamării de nonsensuri.
Testez adevărul, curbarea raţiunii īn spaţiul necontrolat emoţional.
Trag cu ochiul spre cărbunii din soba psihologului. Fumăm.
Pisica lui Young zāmbeşte din fundul smāntānei.
Cărţile scot aburi de autofagie intelectuală.
A nu fi este arta negaţiei, zice mătuşa Mercedes sărutāndu-mă pe buze.
Asta īnseamnă: cară-te īn cāmpurile afectate de o virilitate explicită.
Cădeau din mine berze transpirate, mirosind a moarte proaspătă.
Cātă singurătate poţi afla din vārful mansardei poetice.
Plasticitatea cuvāntului greaţă de pildă!
Aroma fragilului de care ne agăţăm cercetāndu-ne aura.
Stau pe spate proptindu-mi căderea, declinul.
Lapidarul vorbelor dezgolite pānă la schelet.
Curg frunzele ca lapoviţa. In urechi am cāteva requieme nescrise.
Scuip īn ochelari produsul vizual plin de aberaţii ca mine.
Afară, Canova a mai plasat o statuie la vānzare. Mercedes īnchide cu regret fontanela.
Vă spun, şampania băută cu mătuşa e mai dulce la umbra felinarelor cu gaz.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|