Violeta Savu -- alb-negru -- poezie

Profetul - 2007-10-31

Nu știu dacă asta urmărește textul dar pe mine mă lasă relativ confuz. Sau poate există un mesaj subliminal care îmi scapă mie.

yester - 2007-10-31 Penita

...pentru a pătrunde puţin în miezul versurilor, am încercat să pornesc de la titlul poemului. totul stă sub semnul alb-negrului şi nu lipseşte nici nuanţa uşor ironică, nici nuanţa uşor nostalgică p'acilea. am urmărit culorile astfel: dimineaţa- alb, ciocolată cu lapte-tentă de negru,ţigan-la alegere, de unde vine nuanţa ironică, degete-alb şi surprinzător...pian: alb-negru(clapele). pentru că nuanţa uşor ironică am subliniat-o, revin la nuanţa nostalgică ce îmi convine perfect, pentru că singurul element rămas deoparte, fără culoare sunt cele "două secunde", de aici pornind demersul poetei care în suprafaţa poemului contruieşte o imagine sensibil-ermetică, pentru ca în substratul său să fie un dans al simbolurilor. ideea , după cum o văd eu este conducerea fiinţei, la rândul ei îmbinare între alb şi negru, în unele geneze când trebuie a ne apropia de obiectele care ne seamănă, nu doar formal (clapele pianului), ci şi reverberator, pianul reuşind a trezi atât albul cât şi negrul din fiinţă. mi-a plăcut Vio, acest poem al tău şi cu riscul de a se "supăra" Virgil pe mine, te îngălbenesc, pentru că îmi place. bine ai venit pe hermeneia!

mladitza - 2007-11-04

Paul, iti multumesc pentru frumoasa ta incursiune in alb-negru. Si pentru penita.