Profetul - 2007-10-30

se despică luna aşchia ei îmi străpunge inima creşte-n mine apendice lest inofensiv un ciot de aripă noaptea umilinţa de a fi altfel... -îţi spun- o varianta

Aranca - 2007-10-30

din pacate, e un text caruia nu ii mai pot adauga variante.

Doru Lubov - 2007-10-30

ciotul de aripă mi se pare o imagine asupra căreia s-a insistat mult în imaginarul liric modern aş evita-o, aş înlocui-o... ciotul mi se pare extern, epidermic, iar apendicele intern, visceral mi se pare o contradicţie de piste de lectură apendicele are şi sensul de prelungire, dar primul sens la care ne duce mintea este acea prelungire intestinală mi s-ar fi părut interesant termenul EDEM pentru a sugera creşterea unui ţesut sufletesc straniu, tulburător, neliniştind gândurile spre fericire sau nenorocire prin urmare [acest apendice ca un lest inofensiv e doar un ciot de aripă] mi se pare un pasaj ambiguu restul e memorabil, impresionant... şi aş citi mai mult, astfel de texte minimaliste îmi trezesc apetitul liric

Aranca - 2007-10-31

e veche de aceea o pastrez in aceasta forma. alt "ciot de aripa" a aparut dupa ea...

mladitza - 2007-10-31

Îmi place mult, mai ales prima strofă: "cum se despică luna/ şi aşchia ei/ îmi străpunge/ inima". Şi imaginea unui "ciot de aripă", iarăşi foarte frumoasă, şi se asociază minunat cu "aşchia" lunii. Poezia aceasta îmi aduce aminte de legenda perlei: "Perla se naşte din Lună. Ea stă şi priveşte către Pământ. Vede răutatea oamenilor şi suferinţa lor şi când acestea i se par de nesuportat, începe să plângă. Din lacrimile Lunii, apare perla, cu strălucirea ei asemănătoare luminii astrului nocturn. Perla se naşte numai în nopţile cu Lună plină şi numai din lacrimile care cad peste ape. Din lacrimile ce cad pe pământ, apar picăturile de rouă care nu rezistă strălucirii Soarelui şi se topesc atunci când el apare pe cer. Căzute, pe ape, lacrimile sunt prinse de scoici în cochilia lor protectoare. În anumite nopţi, neştiute de nimeni, scoicile se deschid şi ies la suprafaţă pentru a lăsa perlele să primească din nou Lumina Lunii."

Aranca - 2007-10-31

Multumesc pentru legenda, mladitza, nu era cazul, departe de mine tematica legendei, dar acesta este doar un exercitiu strict de noapte, de exersat, cu instrumentarul adecvat, lucrul cel mai greu: sa fii umil privindu-te pe tine insuti (din interior spre exterior si invers).

yester - 2007-10-31

...îmi place imaginea pe care o creezi,ideea e generoasă, mai puţin forma...însă e doar părerea mea, Marina...

mladitza - 2007-10-31

A, nici nu m-am gândit că e o interpretare lirică a legendei respective. Poezia ta m-a mişcat şi m-a dus cu gândul şi cu emoţia, la acea legendă a perlei, care mie îmi place. Era doar o paralelă. Probabil, nu era într-adevăr, cazul. Promit că n-am să mai fac!

Aranca - 2007-10-31

nu-ti face griji...e o poezie veche scoasa de la naftalina...atit. a murit demult.