| |
|
| |
secundele ca şi firele de nisip
cad
din ce în ce mai grele
din secundă în secundă
atunci doar exist
atunci doar
eu
exist cel mai puţin
în largul unui deşert matur
absorbit
în continuitate
fir de nisip
dar
secunda nu mai are
greutatea lui
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|