| |
|
| |
iubita
mi-a pregătit cartofi
a prăjit şuncă
şi ouă
pe aragazul
alb ca un īnger
am stomacul
plin de emoţii
cānd o īntālnesc
prin cameră
goală
o portocală
fără sutan
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
Alexander -
2007-09-13  |
in mod deosebit apreciez prima strofa. angelitatea aragazului:) transpune scena poemului intr-un spatiu celest, arestat de-a lungul istoriei de toti indragostitii. la strofa a doua inceputul este iarasi bun, dar pentru mine sfarsitul nu imi provoaca aceleasi stari ca restul poeziei. poate portocala este pusa acolo pentru a aduce o pata de culoare in imensul alb care va cuprinde. in acest context, pot aprecia toata poezia, desi se putea, cum spuneam, alt final.
numai bine
|
| Aranca -
2007-09-13 |
prozaică poveste de iubire īn bucătărie...nenorocirea că toate se termină aşa: ea īn bucătărie prăjeşte deretică spală aragazul etc.
el o mai īntālneşte prin cameră din cānd īn cānd.
"sutan" e cumva un regionalism?
La mulţi ani iubitei!
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com