| |
|
| |
tristeţea mi-a mâncat din palmă o boabă de strugure
apoi m-a întrebat de câte feluri poate fi toamna
când eram vase de ceramică mama vorbea
de toamne de rodini
şi toamne de cânepă
munceau să reînflorească ancorele pe mare
şi orele? cum erau orele?
cum să fie? de coriandru
într-un târziu
nicăieri a devenit acasă
împreună cu ploaia
şi uneori
poezia
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|