katya kelaro -- pisicile -- poezie

1.olympia
opus 8 plagal''

îmi beau cafeaua cu hoffmann şi offenbach
am o nouă comandă de portret
olympia, păpuşa lor favorită
la preţ promoţional cu negativul ariei
eu pictez, ea cântă, ei privesc

soare coclind pe un piept inert
rochia miroase şerpionic
frazează staccatto în registrul acut
de la contra-re distonează
trag de fundă s-o acordez
mecanismul fără susţinere se desface scârţâind
antonia, strigă hoffman, susţine-o
aş putea fi antoniU? negociază desprins din partitură un personaj
cu mâinile compostate la intrarea în conul de umbră
les oiseaux dans la charmille
partida de corzi le acoperă glasul huruit de maşină
în fundal schiţez un al şaptelea vibratto de timp
plictisit s-o mai susţină antoniu îi trage o ţeapă olympiei
fix în plex
sunt o femeie adevărată. poink. lată.
eu ce fac? panicat, antoniu
vii altădată...

2.ea

într-o verandă a lumii,
ea lasă la înmuiat petele de sânge ale unor răni vechi

îşi plăteşte cinstit dreptul la somn fără sedativ
fado esspresso, roşu de căpriana, clorofil sub pleoapă

barba albastră a viitorului o urmează pe stradă, în
cafenele, în singurătăţi, pe email

o nouă cosette
purtându-şi tăcerea ca o rochie cu lalele grele

comprese de poezie pe linoleumul murdar al clipei

tunzând luminile unui nerv aprins
îşi rescrie zilnic profilul psihologic
într-o grădină publică

trandafiri albi plini de sânge, mama

sub soarele iberic al unui far
a transformat ochelarii de cal ai vieţii
în pălării de pai

3.pisicile

mia-u-u-u-u
mi-i.i.i.i.i-au
miau-u mi-au
rossini, închide cd-ul
am de lucru

motanul se supune nervos
dar staccaturile continuă
aprind o ţigară şi chem prima pisică
la pozat
extrag doar ochiul pentru tablou

pe scaun, pisica miaună ca pe un podium
dulce
sub scaun un bărbat mov
ov oleov oleg coregraful pisicilor
plictisită,
extrag doar mov

deschid partitura duetul pisicilor
cântă, rossini:

sunt o femeie cu sânge albastru
pictând
două siameze
o dogoare verde şi
un domn mov

pablitta (spune rossini)
ştiu ce nume are tabloul

?

regele şi-a premiat pisica

!

4.coral amadeus
meditaţie asupra unui manuscris descoperit
recent la salzburg, colecţia ,, Pălăriile de pai''

mormântul lui mozart nu există cu adevărat
e doar o mină de diamante
salieri l-a iubit cu disperare
deşi l-a omorât
pisica imperială l-a îndopat cu grisine
salierice
ascuţite
mozart, apolinicul, a râs şi a spus
iubesc jocul
salieri a facut dragoste în taină
cu umbra lui mozart
însă nu putea recunoaşte

artiştii au nevoie de o viaţă pentru artă şi
una, de rezervă, pentru ei
aer răscroit la încheieturi prins cu agrafă

5.joben
regizor classic visconti

ceţuri
vikingul de argint sfărâmă
corabia cerului în două candelabre

sângele lui albastru scurs pe dale mov
sălbăticind nepietruitele drumuri ale apelor
castelul esterhaszy în ruine

un timpan spart verzui ca un păianjen
putrefact
doar apele limpezi înfloresc un condei bizantin
la commedia dell'arte è bella e infinita

colombini într-un salt mortal-poeţii
mylord,
în fiecare suflet e un tron de rege
coroană şi sceptru aşteptând

în ultimii stropi ai zilei
un pumnal se spală în nisip

colecţia ,, pălăriile de pai''