| |
|
| |
am nevoie de câteva cuvinte,
vei înţelege că nu merită să trăieşti
am nevoie de câteva şoapte,
pentru a te convinge să te sinucizi
şi nu uita, la spital,
ai nevoie de o coca cola rece,
pentru a înţelege din nou ce înseamnă fericirea
vino cu mine
bărcile roşii urcă spre orizontul de piatră
apa îşi scuipă morţii bolborosind,
pretutindeni topoare
avem nevoie de focuri
e timpul să rărim elanii
degetele nu pot ascunde privirea de foc
ne pierdem printre oglinzi
căutând în zadar
răsăritul
zeii leşină în paginile inutile
idolii comestibili se pregătesc pentru ultimul congres
mai frumos
mai strălucitor
îngerii entertaineri zâmbesc
dezvăluindu-şi cu nonşalanţă dinţii
strălucitor de albi
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| hialin -
2007-09-04 |
Din nou imbini elemente ce tin de cotidian cu elemente abstracte. Remarc grupajele introduse prin registrul verbal puternic legat doar de actiuni interioare. Finalul mi se pare ca esueaza cu "ingerii entertaineri" pici foarte tare in banal . Apoi constructia "zeii lesina" este clar puncttul cel mai slab al textului. De data asta ai un oarecare fir logic... ma mir !
Ialin
|
| Flueraşu Petre -
2007-09-04 |
Emile, daca tie nu iti place, nu inseamna ca nu e bun.
A imbina elemente de cotidian cu elemente abstracte inseamna a scrie despre public lasand impresia ca scrii despre orice altceva. Si oamenilor le place asta. :)
Astept si eu argumente pentru acel banal si pentru punctul cel mai slab. :)
ironia din final cred ca iar merita explicata.
iti multumesc pentru efortul depus. te mai astept in paginile mele.
petre
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com