Vexatu - 2005-12-27

Văd că fac ce fac şi dau peste tine Vladimir. Fără Rotaru şi djinii lui. Onorat să fim din nou colegi de năzbâtii virtuale. Poate mai facem ”un cuplet” pentru furtună, uragan... Ca de obicei o poezie marca Negru. Nu am steluţe nici comentarii savante – dar ştiu ce-mi place.

alma - 2005-12-27

Are vreo legătură 'şofar' cu 'înfăşor', e anume folosită alăturarea de sunete sau e doar o coincidenţă? În strofa a doua, verbul ('fugăreşte') are 2 silabe în plus, ascultă ritmul interior al versului. Ai doi de 'încă' în strofa a treia, foarte aproape. Remarc versul 'în mine un cer învaţă să ningă' şi claritatea imagistică a strofei de mijloc.

vladimir - 2005-12-27

Mihai, Rotaru si djinii exista si daca eu ma gandesc la ei si daca nu o fac asa ca despre lucrurile ce ne inconjoara numai de bine. Urari de bun venit. Alina... şofarul este un instrument muzical cu un sunet aparte, utilizat de vechii evrei inclusiv in cadrul celebrarii in templu a unor sarbatori. Acolo poate ar fi mers un "alearga" dar ar fi schimbat sensul pe care l-am vrut eu sa fie sugerat... poate "fuge" dar si astfel intelesul este diluat. Da... "inca"... acolo e de modificat. Multumesc.

Dahaar - 2005-12-28

Mă întreb daca rima din "alunecos ca un peşte peste carnea acestui ştreang ridicat de-o femeie care iubeşte" e întâmplătoare. E singulară, de aceea mă întrebam. Mi-a oferit o melodicitate a textului pe care n-am regăsit-o mai departe (în felul acesta). Mi-au plăcut versurile: "daţi-mi o piele să-mi înfăşor sufletul" spune zâmbetul :) si, "ce dacă am devenit spectre şi preoţii aruncă după noi cu agheasmă ne mai putem linge încă marginile e încă destul loc în palmele mele cât să îţi rătaceşti sânii murdari de-o spaimă nespovedită"

vladimir - 2005-12-28

M-am jucat putin gandindu-ma ca nimeni nu-si va da seama... aceasta conexiune peste-iubeste rezoneaza in alt plan cu perechea Ihtus - agape, mirele divin si iubirea ca jertfa... sunt impresionat de faptul ca ai sesizat aritmia de referinta, asezata tocmai ca un hint. Ma bucur ca lectorii poeziei mele sunt inteligenti si citesc si printre randuri.

lucian - 2006-09-13

mă fascinează amănuntul pentru intimitate ce urmareşte întreaga alcătuire a poemului. poezia ta, aşadar, imi pare o obsesie, însă una frumoasă. lucian.

vladimir - 2006-09-18

Lucian... obsesie... incep sa cred si eu asta :) Estetica obsesiei mele insa cred ca o sa o las pe seama voastra, a lectorilor.