katya kelaro -- vorbesc o latină ciudată III -- poezie

prima pagina - info - poezie - proza - experiment - interactiv - arte vizuale - traduceri - limbi straine - bilingv
autori - HERMEGAL - regulament - HCODE* - contact - arhiva

Hermeneia

poezie
generala

vorbesc o latină ciudată III
erai amnar de fluture sau despre il principe

de katya kelaro (queen margot)
autor hermeneia

privind chipul aproapelui în dinarul de argint al lunii
nici nu apucăm să pipăim măruntaiele fericirii
murmurând a rugăciune ....e rai ... căci descoperim îndată
urma de mucegai a clipei îngăimând ... erai...

când iubirea-şi adună oasele sacre-ntr-o raclă
nu ne rămâne decât să alergăm
desculţi după inima Domnului
să despartă din nou pământul e de ape rai
prezentul să miroasă a verde crud...

caut urme de viaţă sub piatra acefală a acelui atât de imperfect erai

melismă a morţii, o altă întrebare retorică îşi toarce limba în creuzet ...
imperfectul e un timp mundan?

2007-08-29
129

queen margot

Cele mai noi texte publicate

e ora când lutierul din cer îşi hrăneşte copacii cu un stol de păsări albe - queen margot- (poezie)
Lauryannus's Land - queen margot- (poezie)
el sau despre bucuriile simple*** - queen margot- (poezie)
imaginea ta e ultimul lucru pe care l-am văzut în altă viaţă - queen margot- (poezie)
pe sub flori mă legănai - queen margot- (info)
akhtalee - queen margot- (poezie)
solia unei stele de mare - queen margot- (poezie)
recital - queen margot- (info)
livada de sticlă - queen margot- (experiment)
în limba cactuşilor - queen margot- (arte_vizuale)

Cele mai noi comentarii

daca textul tau... de queen margot
la Dumnezeu

mie nu mi... de queen margot
la Lauryannus's Land

eu nu astept... de queen margot
la Lauryannus's Land

dumneavoastra cand sunteti... de queen margot
la Lauryannus's Land

andrei, desi initial... de queen margot
la Lauryannus's Land

comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

comentarii la acest text

bobadil - 2007-08-29 Penita

Penita

Trebuie sa recunosc deschis ca in scriitura katyei am descoperit mereu o anumita "impietate" care nu doar ca m-a atras, eu fiind un notoriu profanator, ci m-a si linistit deopotriva. Arareori am intalnit in textele poetice contemporane o atat de stranie combinatie de revolta si liniste deopotriva, poate si de aceea aceasta serie de texte "vorbesc o latina ciudata" are un farmec aparte. Haideti sa ne inchipuim ca traim intr-o lume moarta, intr-o lume in care cuvintele nu mai au semnificatia de azi, ci au ramas doar SUNETELE... ele sunt singurele noastre punti catre descifrarea unui mesaj ingropat in negura unor timpuri. Sau haideti sa ne inchipuim ca suntem intr-o pestera, la adancimea uitarii sub pamant. Acolo sunt stalactite si stalagmite care se intind unele spre altele si se unesc in sute de mii de ani... picatura de apa scoate un SUNET, nu este oare o forma a creatiei? Daca asa, cu ochii mintii am derula pe fast-forward acest film al caderii picaturii, al formarii unei coloane, oare nu am obtine o simfonie? Oare nu am obtine "o latina ciudata"? Eu cred ca da.
Bobadil.
P.S. Versul "caut urme de viaţă sub piatra acefală ale acelui atât de imperfect erai" ar trebui reformulat pentru a scapa de impresia de dezacord. Propun "caut sub piatra acefala urme de viata ale acelui atat de imperfect erai".