| |
|
| |
peninsulare
dâre de lumină
coboară cu mine împreună
drumuri, vâltori, rumori se întunecă
în vârtejul orei
dar unde e marea
porţile nu mai opresc scurgerea zidurilor
în tangaj
o tăcere neagră în faţa noastră
dar unde e marea
umbre coboară cu mine împreună pe stradă
o pată de lumină mă urmează ezită se eschivează
dar unde e marea
o regăsesc mai departe
pe altă stradă
- aceeaşi stradă -
pe faţada care ne priveşte ţintă
şi dispare
dar unde e marea
orbită
la capătul străzii
altei străzi
- aceleiaşi străzi -
lumina s-a oprit
nemaiavând
nimic
să ne arate
dar noaptea asta din faţa noastră?
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Aranca -
2007-08-29 |
marea e linga cel ce uita dinainte. se deschide neagra precum foamea de spatiu.
extrem de plastic:
"dar unde e marea
porţile nu mai opresc scurgerea zidurilor
în tangaj
o tăcere neagră în faţa noastră"
in alta ordine de idei, acest nou volum ma intriga; sper sa il vad cit de curind.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com