| |
|
| |
in carul lui Gordius,
mă intreb:
cine va dezlega nodul,
fără să tulbure aducerile-aminte?
*
prin lumina tulbure a zorilor,
drumul spre Argos
abia se mai vede.
case răsfirate de respiraţia zeului,
pasc legende
pe petice verzi de ogoare.
falnicul ştrejar-
tăiat prin viclenie de tăietorii de lemne,
a lepădat
sceptrul moştenit de la Tantal.
funingini din suspine,
lebăda cu glasul inalt
ciuguleşte
din palma destinului.
leagănă pe picioare
copaia dorului…lacrimi de foc
cheamă părintele adormit sub glie.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Ani -
2007-08-02 |
Nu am avut intenţia să sondez profunzimi de gânduri, să emit judecaţi definitive, să zgândaresc răni.
O usoară trecere, in zbor, pe lângă o tragedie deja consumată.
Poate , cu alta ocazie o să surprind alt episod.
Felul cum am abordat problema, poate nu este cel mai fericit.
Virgil, mulţumesc pentru citire si părere.
numai bine
|
| Profetul -
2007-08-02 |
nu m-am referit la fond ci la forma.
a judeca fondul mi se pare nedrept
forma insa am dreptul, nu?
|
| Sancho Panza -
2007-08-02 |
eu am avut surpriza sa-mi regasesc ideile unui text (intitulat Nod gordian) in prima ta strofa...
il redau aici:
"Mi s-au strâns gândurile, nod.
La mijloc,
tu
si tot ce mi-a rămas
din ziua de mâine.
Cum să te desfac
fără să îti însângerez
tăcerile? "
ce mica a devenit lumea cuvintelor! :)
Adriana
|
| Ani -
2007-08-06 |
Adriana, am făcut o mică modificare, pentru ca delicateţea si frumuseţea versurilor tale să nu fie umbrite.
mulţumesc pentru vizită.
|
|
|