| |
|
| |
ascult jazzul singur și plouă
undeva īn mine
īși face cuib o umbră
un liceu nevăzut
īmi așez o carte sub tīmplă
visez
un banal imposibil
sărut inutil zilele toate
camere fără uși
ziduri fără ferestre
īntr-un cor surdo-mut
ating degete albe și reci
dansez
evitīnd inutilul
sărut
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
andreea iancu -
2007-07-15  |
mama ce-mi place!!!
asteptam de mult sa citesc un astfel de poem.
lunatic, dans la foulle, in spirala.
sfarsitul l-as fi simtit un pic altfel,
dar poemul are coerenta necesara, vartejul care sa produca si sa induca starile necesare.
felicitari!
|
| Profetul -
2007-07-16 |
da, si eu m-am tot gindit cum sa termin. si tot nu ma satisface. merci pentru trecere
|
| alma -
2007-07-16 |
Ai asociat liceul cu umbra şi cuibul. Interesant. Se repetă inutilul. Nu contează, īnsă.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com