| |
|
| |
jumătate îţi dau ţie
de lună
e mult mai bine aici
fără nici un sentiment greu
nu poţi să-mi trânteşti uşa
n-o să mai ţipăm n-o să mai apargem n-o să mai
stăm aşa gâtuiţi după impactul de clanţă închisă definitiv
apa pe care o beau în clipa asta e greoaie dar îmblânzită aproape
liniştită ca mine uneori furioasă fiinţa de apă care devin îmbrăţişează
sufletul îmblânzeşte- agită carnea
pe lună e locul nostru
toate sentimentele gravitaţionale
care apasă: boala durerea groaza furia ura invidia
acolo poartă un semn schimbat
urcă şi se prefiră-n sus
prin aură
suntem ciudaţi ia uite
cu toate ridurile-n sus
pe pământ greoi ca-ntr-un borcan
puşi la păstrat expirăm mărgele de aer amprentele sinelui îngropate în miere
îţi dau aşadar jumătatea de umbră
că-ţi place să observi de acolo
partea de cerneală în care aş putea să arunc cuvinte să se vadă tot
ce încă ascund
atingerea înceată a mâinilor noastre din podul palmelor
până
în vârfurile degetelor îmi aminteşte de dorul de dinainte
de a veni pe pământ
zborul îmi iese prin piele şi se coase ca umbra de mine
de câte ori suntem pierduţi în somn sau vis
unul din suflete îl caută pe celălalt
prin găvanele lunii
© Dumitru Ungureanu
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
Aranca -
2007-07-11  |
furtuna aceasta se pare, a creat brusc inspiraţie sau numai luna în doliu îndepărtată îşi leapădă straiele de cerneală ale necuvintelor dintre două lumi.
imagini de intensitate, pline de tristeţea unor şoapte uitate între paginile unei iubiri de altădată.
nostalgia unei luni de ambră şi miere partajate cândva.
un fel de a scrie despre dragoste, din dragoste:
"jumătate îţi dau ţie
de lună
e mult mai bine aici"
"îţi dau aşadar jumătatea de umbră
că-ţi place să observi de acolo
partea de cerneală în care aş putea să arunc cuvinte să se vadă tot
ce încă ascund"
"zborul îmi iese prin piele şi se coase ca umbra de mine"
"de câte ori suntem pierduţi în somn sau vis
unul din suflete îl caută pe celălalt
prin găvanele lunii"
|
| Ioana Dana Nicolae -
2007-07-13 |
Mă bucur că ţi-a plăcut poezia asta. Recunoaşte că luna e provocatoare cu fiecare apariţie...
|
| Aranca -
2007-07-13 |
mai ales luna plină...:) dar şi aşa...
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com