| |
|
| |
foto: p.b.
va veni un bulgăre în care mă voi aduna din toate noimele tale tandre,
ca o pelerină lipită udă… de un trup lipit încă, ud,
pentru că mi-a fost viaţa un asfalt secetos lângă trotuarele magazinelor opale,
o caniculă înjunghiată spre a proteja copilul rebel din mine,
va veni o barcă pe lângă care voi pluti fără prenumele tău de sfântă
cum un valsam al unei mări ceruite cu un cer senin,
pentru că am fost şi nor în viaţa asta de ţipăt pescăruşian
un bolnav atent la perfuziile prietenilor de păpădie
va veni o carte sub care mă voi întinde comod
precum sub plapuma ideilor preconcepute ale unor preşedinţi,
dar oamenii şi noţiunile de care vorbesc nu mai sunt,
poate nici tu,
există însă un lichid ce ne lipeşte de fiecare zi... ca şi cum am fi veşnici.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
Aranca -
2007-07-10  |
un monolog în oglinda veşniciei, cu tot angrenajul acestui efemer nedefinit.
o lume de hârtie în care speri să îţi găseşti liniştea...cu scenografia de rigoare
"pentru că mi-a fost viaţa un asfalt secetos lângă trotuarele magazinelor opale"
"va veni o carte sub care mă voi întinde comod"
imagini cu totul speciale:
"va veni o barcă pe lângă care voi pluti fără prenumele tău de sfântă
cum un valsam al unei mări ceruite cu un cer senin,
pentru că am fost şi nor în viaţa asta de ţipăt (...)
un bolnav atent la perfuziile prietenilor de păpădie"
|
| yester -
2007-07-11 |
de ce ar fi prea puţin mulţumesc? de ce ar fi prea mult orice altceva? întrebările acestea îşi vor găsi răspuns. până atunci, vară după sufletul tău, Marina!
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com