| |
|
| |

simte căldura de sub picioarele mele
pune mâna
îţi sugerez cu lacrimi în ochi
investeşte în miniaturi
umbrele noului mileniu
alergăm în cercuri
atinge-mă, verifică-mi realitatea
aştept
este sfârşitul salvării
întindeţi-vă braţele în mijlocul fotografiilor
cineva minte
chiar dacă suntem cu toţii la înmormântare
unul dintre noi minte
departe, tot mai departe
te văd în vis
promite-mi că-ţi vei înghiţi lacrimile
aş vrea să fii aici
acum, când cerul arde
vino
să privim luminile nordului
împreună
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

bakemono_ella -
2007-06-29  |
petre, un poem sensibil ca si tine..
dar..
"îţi sugerez" ar trebui scos sau inlocuit, pentr ca face ca tot farmecul si toata candoarea sa explodeze. e un cuvant prea brut pentru ceva asa de fin.
discursul liric vine febril, mult asteptat, plin de dorinta catre fiinta iubita. ca o chemare ancestrala a carnii, a mintii, a inimii. o iubire care trece dincolo de tot ceea ce este vazut, auzit, simtit vreodata.
poezia merge din aprope in departare, ea acum este, acum nu mai este, se departeaza asemeni unui miraj.
"cineva minte
chiar dacă suntem cu toţii la înmormântare
unul dintre noi minte"
fondul este trist, dar iubirea ce inalta suflete apare cu atat mai puternica, ca un foc ce se mistuie in el insusi prinzand mai multa vlaga.
apoi dorinta aduce incet incet indragostitii la capatul pamantului prin dorinta, prin iubire, caci asa e legea firii.
un poem sensibil, nu m-am putut abtine sa nu trec, si sa las si o penita in ciuda micilor schiopatari. tu ne chemi la iubire, si pentru asta nu te iert!:)
cu drag,
ella
|
| Flueraşu Petre -
2007-06-29 |
Ioana, multumesc, cuvintele tale ma bucura. Iti multumesc pentru ca te-ai aplecat asupra acestui poem si ai inteles atat de multe. Ma voi gandi si la sugestiile tale.
iti multumesc pentru citire si semn si te mai astept
petre
|

|
|