Aranca - 2007-06-26

un alt munte rastignit in propriul eu cel neimplinit in bobul graului, pruncului, luminii superba aceasta metafora "acum, dacă va fi să alegi între două mame, ai grijă, alege o mamă de pâine"

francisc - 2007-06-29

cu scuzele de rigoare ptr intarziere, multzumesc ptr stea :)

Profetul - 2007-06-29

e amuzant francisc. ai inceput sa vezi stele in loc de penite. no problem, se mai intimpla. mai ales vineri seara

francisc - 2007-06-29

mea culpa :)

stefan doru dancus - 2007-06-29

Nu te lua dupa mine, franciscule - drumul asta nu duce nicaieri, eu l-am deschis si cu mine se-nchide. Lasa amarul si veninul sa te umple si apoi vei vedea si tu ce vei scrie. Fa-ti drum prin lumea asta moarta ca poti. Iti sunt alaturi. Mizez pe tine. Dancus

francisc - 2007-06-30

dar eu scriu cand nu mai pot de bine; numesc bine estetica existentiala si rau, ca poetul, durerea de cot multumesc ptr prietenie

lucian - 2007-07-05

poemul îmi aminteşte de filigramele islamului. de dorinţa autorilor lor de a exprima lumea fără a o atinge-expune aşa cum creatorul a gândit-o şi conceput-o/creat-o, ci numai cum omul cel mai simplu o vede-înţelege.

francisc - 2007-07-05

indraznesc sa dezvalui sensul gandit de mine: aici vorbesc despre alegerea radicala, pornind de la ideea ca alegerile serioase din viata aparent, initial, sunt imposibile. daca solomon ar fi gresit carei mame sa i dea copilul viu? si cum mai alegi intre doi oameni vii? sau intre tine si ceilalti? plus ca Dumnezeu s a dus sa moara putin...

cailean - 2007-07-20

Eu ţi-am mai spus oarecând că stilul ăsta vetero te prinde. Sau invers. Şi o repet azi de ziua înaintemergătorului celei de-a doua veniri. E bună precizarea cu Solomon, noi, ăştia mici dimprejur, nu vedem întotdeauna.

francisc - 2007-07-20

da, textul respectiv a fost punctul de plecare. plus o alegere din viata mea, radicala. si acum ma intreb cine alege de fapt si cine este ales? si cum e mai bine oare?