Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

poezie

Fără nici un motiv

de nincu mircea (lucian)
autor hermeneia





Inima mea de fier cântă când o deschizi.
Ritmul ei bate şi după ce o legi în corzi
Şi poate trăi cu sine.

Te privesc din tărâmul morţilor.
Ca de peste mii de mari si nopţi
Viata ne leagă.

E ca şi cum am înfige săbii in nisip
Şi valurile ar spăla urmele acelor răni
Parca din lumea cealaltă.

Numai apusul ne desparte corăbiile
Inima bate in orizont. Ca o stea
Îţi voi aparţine.







2007-06-17
249


lucian

Cele mai noi texte publicate

Despre Cezara - lucian- (poezie)
Despre ale mele zile - lucian- (poezie)
Tăceri neîmpărtăşite - lucian- (poezie)
Jazz poetic - lucian- (poezie)
La picioarele Tale - lucian- (poezie)
Umărul lobului - lucian- (poezie)
Poem trivial - lucian- (poezie)
Despre mine şi oasele risipite - lucian- (poezie)
După cin’zeci de ani - lucian- (poezie)
Consumaţionism - lucian- (poezie)


Cele mai noi comentarii

de dospit il... de lucian
la Despre Cezara

cum spuneam, apreciez... de lucian
la Despre Cezara

daca tu consideri... de lucian
la Despre Cezara

nici vorba! nu... de lucian
la Despre Cezara

ma frate, pentru... de lucian
la Uuunu, dooooi, tei!

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


cami - 2007-06-19    
Lucian,
poezia e foarte frumoasă, pe mine m-a impresionat tare.
"Inima mea de fier cântă când o deschizi"...fără niciun motiv...uite aşa o văd eu.
"Şi valurile ar spăla urmele acelor răni
Parcă din lumea cealaltă"
Şi ultima strofă e pur şi simplu frumoasă.
O singură obiecţie: "niciun" e aici adjectiv pronominal şi se scrie împreună după noua ortografie.
Cami

rafael - 2007-06-20     Penita
fara versul din final aceasta poezie este una foarte frumoasa, in special strofa a treia. Nu inteleg de ce pui punctele acelea dupa vers. vrei versul sa aiba o nota de sentinta?
Combinari de 4 luate cate 3. Interesant ca slefuita ideea ta ar putea avea alt chip.

Inima mea de fier cântă când o deschizi
Te privesc din tărâmul morţilor
E ca şi cum am înfige săbii in nisip
Numai apusul ne desparte corăbiile

Ritmul ei bate şi după ce o legi în corzi
Ca de peste mii de mari si nopţi
Şi valurile ar spăla urmele acelor răni
Eu iţi voi aparţine mereu.

Şi poate trăi cu sine
Viata ne leagă
Parca din lumea cealaltă
Inima bate in orizont
Ca o stea

lucian - 2007-06-21    
multumesc cami de trecere si aprecieri! in ceea ce priveste noua ortografie, te rog, fie/mi acceptata greseala.

lucian - 2007-06-21    
rafael, vazand ca versul meu te inspira, ma bucur nespus, deoarece, cred ca acesta este rostul poeziei: sa inspire mai departe, sa deschida noi usi creatiei. multumesc de generoassa trecere si te mai astept. multumesc si pentru aurita penita!

stefan doru dancus - 2007-06-27    
Iata frate
ti-am citit versurile, cum si tu ai facut. Continua sa scrii asa. Esti un om nou, adu-I Domnului o cantare noua. Iti sunt aproape. Nu te lasa prada izbelistii caci ma voi indeparta.
Excelent poem. Fii tu in continuare. Sunt aproape, te vad, te citesc,
Dancus