Manolescu Gorun -- Itermezzo (1) -- poezie

Oriana - 2007-08-28

Gorun, surprinzătoare versuri. Simple, cuceritoare, aş îndrăzni a spune optzeciste. Sper să nu greşesc, nici să supăr cu aceste afirmaţii şi cu o observaţie: nu îmi sună bine gramatical acel "de aş fi păstrat". Am dreptate?

Sixtus - 2007-08-28

Oriana, pentru că ţi-ai pirdut ceva timp ca să parcurgi două texte ale subsemnatului, îţi mulţumesc.
În acelaşi timp, cu această ocazie, vreu sa fac şi următoarele precizări.
1. Nu am pretenţia că scriu poezie. Dar sunt un „consumator” de..; câdva, pe timpuri, când am publicat prin Luceafărul, chiar credeam că pot scrie texte poetice. Acum, între două – să le zicem „eseuri” – mai „produc” şi eu în joacă câte ceva de acest gen. Eu însumi privesc cu circumspecţie încercările mele. Iar eseurile le scriu, în primul rând, pentru a mă lămuri (dacă o să reuşesc în timpul care îmi mai stă în faţă, dar merită să încerc) ce se întâmplă cu mine şi cu noi toţi acum când toate au devenit impredictibile iar orice previziune pe termen lung sau mediu s-a cam dus. Cel mult mai ştim, cu aproximaţie relativ bună, ce se va întâmpla în zilele următoare (asta în măsura în care nu apare, cumva, un eveniment „catastrofă” gen R. Thom).
2. Pentru a înţelege ce va urma, te rog să suporţi câteva date despre subsemnatul.
3. Cu mult timp în urmă, am fost (şi am rămas) furat de matematica, îi zic eu ”pură” şi de fizică. Pentru fizică, am avut o anumită intuiţie specifică prin care aş fi putut să mă realizez. Nu am făcut-o (dar am căutat, tot timpul, să nu mă despart complet de ea, ca şi de matematică dealtfel). M-am lăsat furat de IT (şi aici, volens, nolens, a trebuit să-mi bag nasul adânc în logică, fundamentele matematicii şi lingvistică matematică). Şi nu-mi pare rău. Se pare că şi pentru asta, am avut ceva înclinaţii. Pentru că, tot pe timpuri, stăteam nopţile la „porţi închise” pe Felix-uri (programând, mai întâi în limbaj de asamblare apoi în altele) şi se crea un fel de „telepatie” între mine şi calculator: „ştiam” în ce punct se va opri un program din cauza unei erori, când îl testam. Dădeam „dump” de memorie şi primeam confirmarea. Mi-a fost astfel uşor să trec, ulterior, prin „mini” ca să ajung, în final, la Pc-uri şi reţele. De asemenea, mi-a fost uşor să trec de la Fortran, la Cobol, Pascal, C, baze de date... şi câte şi mai câte, inclusiv IA. Şi asta pt. că, întodeauna, am „simţit” hard-ul, ştiind ce se întâmplă la nivelul său când se tot adaugă deasupra treburi din ce în ce mai sofisticate.
4. Sunt convins că explicaţia pe care o tot caut în „eseurile” mele, nu poate fi găsită decât la intersecţia matematicii cu fizica şi IT&C + o anumită „filosofie” şi, în final, topite toate în „sacralitate” care nu ţine de o religie sau alta şi care poate fi sugerată prin „artă” şi în ultimă instanţă, prin „poezie”, în sensul cel mai general posibil. Şi, în nici un caz prin ceea ce se numeşte, acum, „postmodernism” (un „modernism” ajuns la o limită a paroxismului şi care se ciclează, pur şi simplu într-un do-while fără ieşire al „nimicului”). Ci printr-o nouă abordare căreia-i zic „postmodernă” din lipsa altei denumiri mai potrivite. Optzecismul, domiismul, rupturismul, boierismul etc., etc., etc., dâmboviţene sunt boli ale copilăriei şi furtuni într-un pahar cu apă.
5. Revenind la oile noastre. La o poezie „postmodernă” se poate ajunge pe căi multiple. Tu ai ales una bazată tocmai pe matematică, fizică, IT+C. Care mă interesează.
6. Agonia, Hermeneia şi alte sit-uri asemănătoare, le tot frecventez pentru a încerca să găsesc promisiuni sau, dacă se poate, certitudini, din punctul meu de vedere, printre textele „poetice” ale celor ce scriu în limba română. (Ceea ce se publică pe hârtie, cu foarte rare excepţii, consider că este nesemnificativ). Mărturisesc că, până în prezent, am câştigat singurul pariu făcut cu mine însumi şi el se numeşte Dorin Cozan, căruia, în urmă cu doi ani, am fost primul, dacă nu mă-nşel, care i-am acordat o „+”. Dorin Cozan care a ajuns la poezie plecând de la filosofie şi religie.
7. Poţi să-mi spui fără reţinere dacă mai doreşti sau nu să te comentez, ştiind care este „filtrul” meu vis a vis de tine. Iar comentariile de pe H. care au stârnit unele discuţii, sunt departe de duritatea pe care poate o s-o suporţi în continuare. Şi asta pentru că, din lectura unora dintre texte ce-ţi aparţn, precum şi din câte am citit despre activitatea ta literară, tu chiar crezi că scrii poezie (şi uneori reuşeşti) şi asta e bine. Mai adaug: faptul că eşti inclusă în tot soiul de comitete şi comiţii, redacţii de reviste, că eşti editor pe unele sit-uri literare sau că ai scos nişte cărţi la o editură nesemnificativă (putea fi şi semnificativă) din România, devenind un fel de vedetişoară pe internet, mă lasă rece. Eu vreau de la tine POEZIE.

Închei transmiţându-ţi gândurile mele cele mai bune şi îţi doresc, din inimă, succes,

Gorun
Aug. 28, Calgary (unde sunt în vizită la fiica mea, cam de-o vârstă cu tine, tot IT-istă) inainte de a mă întoarce, poimâine, în ţară.