Violeta Campulungeanu -- Transparenţe -- poezie

Suntem urzite transparenţe
Rotite-n urne de-mplinire
In clipele de mari absenţe
Şi-n amintirea din privire.

Văzduhul plăsmuirii noastre
Ia forme noi, plutind în sus
Pe degete, planete-albastre
Măsoară timpul ce s-a scurs.
Se-ncurcă paşii în dureri
Sub fruntea dorului umilă
Dansează iarba peste veri
In ritm supus de clorofilă.

Prin sita visului de pradă
Coboară-n roiuri de lumină
Ca nişte fluturi de zăpadă
Frumoşii cai de lună plină.

Işi fâlfâie în coame zborul
Şi sub copite căi lactee
Se naşte din privire dorul
Prins în vârtej de curcubee.

Trecute-s păsările toate
De poarta marilor tăceri
Şi ciudă mi-e că nu se poate
Să uit ninsorile de ieri.