| |
|
| |
Eu te iubesc, prin Mările Egee
chiar de-ţi vei duce singură vreo piele,
din bronzul ei acid, cu pliuri grele,
voi construi corăbii noi, femeie,
voi adapta la zona temperată
şi pânzele, să-ţi picure în pori
parfumuri din arcuşuri de viori
şi un Eol cu mângâieri de vată;
nici ancora nu ne-ar fixa, coralii
s-ar prinde ei de cocă, iar delfinii
ne vor urma cu aripa luminii
cum sânii verii muşcă portocalii.
Nici pielea ta, nici caii ei de spumă
nu ştiu nimic, nici Mările Egee...
Eu te iubesc şi dacă-mi spui: „Şi ce e?”
Eu te iubesc, chiar de-mi răspunzi: „Şi tu, mă?”
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| Aranca -
2007-09-26 |
M-am întors la acest text să mai privesc stilul tău dezinvolt în explorarea sonetului şi a ceva în plus neîntâlnit decât la tine Dedal: libertatea de a scrie din nevoia firească de a scrie precum a respira. Ceva ce există în stare latentă, de dincolo de sonetele închipuite ale lui Shakespeare în căutarea unui Eu ludic încă nedescoperit celorlalţi.
Finalul (cu posibile variante) întrerupe convenţiile, prozodia, prejudecăţile:
"Nici pielea ta, nici caii ei de spumă
nu ştiu nimic, nici Mările Egee...
Eu te iubesc şi dacă-mi spui: „Şi ce e?”
Eu te iubesc, chiar de-mi răspunzi: „Şi tu, mă?”
|
Aranca -
2007-09-26  |
My love is strengthened, though more weak in seeming;
I love not less, though less the show appear;
That love is merchandized, whose rich esteeming,
The owner's tongue doth publish every where.
Our love was new, and then but in the spring,
When I was wont to greet it with my lays;
As Philomel in summer's front doth sing,
And stops his pipe in growth of riper days:
Not that the summer is less pleasant now
Than when her mournful hymns did hush the night,
But that wild music burthens every bough,
And sweets grown common lose their dear delight.
Therefore like her, I sometime hold my tongue:
Because I would not dull you with my song.
O peniţă şi un dar: sonetul meu preferat.
|
| Dedal -
2007-12-14 |
e mai puţin sonet aici, ca formă,
darurile tale de înţeles înalt, însă, au şi m-au luminat în adânc -
mulţumesc
|

|
|