| |
|
| |
căzuserăm de acord că lumea în care ne tot întâlnim
în ultimii doi ani este într-atât de mică,
mică mică mică mică mică,
încât atunci când spun că te iubesc
e ca şi cum ţi-aş declina sentimentele mele câte un
pic pic pic pic pic pic.
ca să îndepărtez orice confuzie, nu eram noi într-atât de mici
încât în loc să fim indiferenţi, să excelăm în milă sau invidie,
convieţuiam pur şi simplu la scară de unu pe unu, într-un spaţiu smochinit
ca o tigvă de băştinaş picat pradă secolului douăzecişiceva.
îmi spusese mie mai de mult un înţelept cu dimensiune autoreglabilă
că dacă nu sunt în stare să fac lucruri mari,
mai bine să mă rezum la lucrurile mici,
într-o manieră mare mare mare mare mare.
tu ai înţeles fără să ţi se fi explicat.
te făcuseşi mică, mică, mică,
şi începuseşi să mă iubeşti câte un
pic pic pic.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| emiemi -
2007-05-31 |
Tandru, romantic, elegant.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com