| |
|
| |
spre periferie luminile rare
şi singurătatea
străzilor fără trafic
plonjezi în liniştea bulevardului
mâinile agăţate de aerul rece
gestica trezind animale misterioase
din întunericul ierbii abia crescute
soarele e de cealaltă parte
luna e o monedă de 50 de bani
nimic nu te tulbură nici măcar
privirea sticloasă a cerşetorului
"50 de bani taică, o paine pentru
un sărac fără adăpost şi femeia lui "
aerul e din ce în ce mai vâscos
paşii ţi se îndepărtează
în timp ce luna se transformă
într-un ochi de cerşetor muribund şi flămând
dimineaţa va cădea mută
peste periferia bolnavă
îţi va lovi oasele obosite
în timp ce mergi spre casă
fredonând Saltarello
îndărătul clădirilor sângerii
câini şchiopi se vor acupla
în umbra corpului tău
prin luciul netulburat
al dimineţii de aprilie
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| yester -
2007-05-24 |
...dupe cum s-a obişnuit aproape toată urbea din provincie, las semne cam ca acesta... mi-au rămas versurilefredonând Saltarello
îndărătul clădirilor sângerii
câini şchiopi se vor acupla
în umbra corpului tău
prin luciul netulburat
al dimineţii de aprilie
poemul e sensibil, dar nu sesizez prospeţimea cuvenită, acribioasă a autorului care poate mult mai mult. în schimb ultima strofă m-a încântat. cu excepţia cuvântului "umbră". oare de ce?:)
atent,
paul
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com