| |
|
| |
sub licărul slab al cuvintelor-
panica albă a paginii
noaptea coboară în voce
prin negrul culoar de cerneală
surde, literele se retrag
în noaptea lor foşnitoare
străbătută de rândurile albe-
pagina neagră
sub licărul slab al consoanelor
noaptea nu coboară
noaptea urcă în voce
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| yester -
2007-04-16 |
... remarc versurile interesante:
sub licărul slab al cuvintelor-
panica albă a paginii
şi:
noaptea urcă în voce însă aici chiar am dubii...
cu toate acestea poemul nu vă este reprezentativ, şi ştiu ce spun!
atent,
paul
nu îmi permit să va dau sugestii, ştiu că nu sunt necesare!
|
| Profetul -
2007-04-16 |
titlul este remarcabil. textul poate ceva mai putin. am rezerve fata de repetarea cuvintelor "noaptea", "negrul -neagra". oarecum am inteles ce vrea sa faca textul, probabil daca ar fi avut o dimensiune mai mare sau poate o alta "solutie tehnica" ar fi reusit sa evite senzatia de "repetare" si sa genereze efectul urmarit. evident, ar fi interesante si alte pareri. dar eu ma bucur sa te citesc si in romaneste
|
| andreea iancu -
2007-04-17 |
noaptea urca in voce.
panica alba a paginii
sub.
acesta este tot poemul
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com