| |
|
| |
Uite vezi? lumina asta e pentru oameni ca noi:
plutitori în alte sfere...
Sfera mea este perfectă, ca orice sferă de altfel,
sfera ta e de-o culoare nedefinită de blue d’auvergne
şi-aş putea chiar invada acest înveliş luminiscent,
dar timpul meu nu este acelaşi cu timpul tău,
eu trăiesc odată cu Einstein si Picasso
cu facerea lumii şi cu sfârşitul ei,
dar tu trăieşti acum, aici şi-atât.
Eu pot să mă preling lacrimă ruptă din soare,
tu vei rămâne identic cu tine însuţi mereu.
Timpul tău stă.
Timpul meu a fost, este şi va fi.
Suntem doua sfere...
prin ceea ce sunt te cuprind în mine
şi te cunosc, dar nu mă cunoşti;
şi te iubesc, dar nu mă iubeşti;
şi te vei sfârşi când eu mă voi topi
în Universul acesta creat de mine.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| Ioana Dana Nicolae -
2007-04-14 |
Discursul e simplu, sensibil, încărcat de nesiguranţă, de dorinţa de împlinire, într-un joc delicat şi sincer în lumină!
Repetiţiile devin supărătoare: sferă, şi, te.
Ai un typo:"luminoscent", corect: luminiscent.
Bine ai venit, Diana!
|
| bakemono_ella -
2007-04-15 |
o luceafara si un muritor, povestea este una a dragostei neimplinite, o dragoste universala si unilaterala.
remarc versurile:"eu trăiesc odată cu Einstein si Picasso
cu facerea lumii şi cu sfârşitul ei,", "Timpul meu a fost, este şi va fi."
unele schiopatari si greseala semnalata de ioana ar trebui sa o iei in seama si sa corectezi acolo!
in rest e bine, si sa vedem...
queen
|
| andreea iancu -
2007-04-15 |
spre final tinzi sa cazi intr-o banalitate nefireasca, zic eu.
discursul este simplu, ingenuu, dar asta nu inseamna ca toata aceasta simplitate trebuie luata ca fiind direct ceva uimitor.
civilul isi spune cuvantul iar uzanta, din pazate, si ea.
|
| Sword -
2007-04-15 |
vă mulţumesc pentru aprecieri şi critică, mie chiar îmi părea deosebită poezia asta....
am reuşit să corectez. sper să nu mai am scăpări de genul acesta...
|

|
|