| |
|
| |
din când in când plec
cu ţipătul berzelor
spre tainicul gând.
*
aureolat
graiul gândului curat-
suflet inălţat.
*
cules de crini albi:
mireasă visătoare
coroană are.
*
lustruitorii
au in palme ochi sticloşi:
stele strălucesc.
*
cărăbuş pe zid-
inger suspină de dor;
copac inflorit.
*
lame de cuţit;
broaşte pe frunze cântă-
depărtări pe lac.
*
suflet despuiat:
bârlog geros al iernii-
aştept soarele.
*
ori de câte ori
privesc oglinda apei:
iţi aud glasul.
*
pumn de lumină;
fluture galben pe măr -
fâlfâind floarea...
*
purtat pe umeri;
timp şi val nu se cunosc-
certitudine.
*
sârutând zorii,
brânduşe la câciulâ
si buburuze
*
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com