| |
|
| |
Cârduri de păsări se zbuciumă-n orbite
toamna-şi înstrună coardele viorilor
grupuri de viermi îşi părăsesc fructul sfânt
precum sămânţa
mi se înfige în pământ osul sacru
îmi cad durerile înmăgăzinate-n vârful coloanei
mă întind cu capul spre uter
ocolind pietrele ce îmi lapidează visele
sunetele clopotelor şi ecoul strigătelor
se contopesc sub cer
deasupra trupului
deasupra luciului de temple.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com