Marlena Braester -- Absens - alfabet poetic (5

U

crisparea unei după-amieze
totul se retrage
lumina
îşi pierde echilibrul
lumina
dă semne
de nelinişte
mai slabă, mai prezentă, lumina
scade
dar seara nu coboară.
Nu văd în cuvinte.
Urmele literelor se dizolvă în
noua lumină vagă.
Nu sunt aceleaşi cuvinte.

V

Încă îmi mai vorbea când noaptea s-a oprit
pe cuvintele lui. Încă mai vorbeşte, uite fluxul şi
refluxul din privirile lui – mareea profilului.
Se deplasează înăuntrul unui cuvânt.
Profilul îi întregeşte umbra
şi respiraţia paginii: negru alb negru alb

W

Imaginea i se aruncă în oglinda ferestrelor
se eliberează din spaţiul încăperii.
Trăsăturile-i difuze vibrează, nu se fixează
el va dispărea.
Mai aproape de el fiindcă e ora la care nu apare
linişte rarefiată
lumina face semn
pagina şi lumina
albul e nesigur. Scriu.

X

Privesc obiectele şi culorile estompându-se.
Îndelung, nopţile i-au şters
prezenţa, care se retrage din fiecare
obiect.
Obiectele îl părăsesc, el părăseşte obiectele.
Lumina părăseşte culorile noapte de noapte.
Privirile aprind imaginea zidului. Zidul devine flacără.
Umbrele macină colţurile camerei.
Iar albul, care nu se lasă înghiţit, încă mai rezistă,
înfruntat cu negrul.
Care se înteţeşte.
Până unde.

Y

Aprind lumina, culorile nu se aprind. Aerul
încăperii îşi ţine răsuflarea, îşi îneacă
umbrele.
Nu e aici. Nu văd în cuvinte.
Pe aceeaşi pagină
noaptea s-a deplasat.
frazele se răsucesc în spirale interioare

foaia – pielea sensului
spuma ritmului

Z

Nu am spus nimic

NB. Acest poem face parte dintr-un "alfabet" poetic unitar; sensul fiecărui text este strâns legat de sensul celorlalte. Sfârşit.