| |
|
| |
Feţe fumurii mă răsfoiesc
şuviţe pale îmi cad peste rădăcini
mă caţăr pe coloana mea şi mă ridic deasupra triunchiului
adulmec ploile
ascultând zvâcnirile lor
mângâi coama cerului ce dădea din coadă
nechezând sub palme
pun şeaua peste pielea sa neagră şi mătăsoasă
precum noaptea
îl încalec şi pornesc în galop pe muchiile cercului.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| Aranca -
2007-02-09 |
mă gândeam la aceste închipuite muchii ale cercului (te gândeai la cuadratura cercului, la poziţia aparentă a aştrilor sau doar la o metaforă tocită de atâţia?) dorite a fi încălecate şi tot nu găsesc mesajul final.
|
| Djamal -
2007-02-09 |
Marina, îţi mulţumesc de trecere şi pentru comentariu.
Te mai aştept
Cu respect
Djamal
|
| Profetul -
2007-02-11 |
eu as modifica cu:
"pun şeaua peste pielea lor neagră şi mătăsoasă
precum noaptea
îl încalec şi pornesc în galop pe muchiile cerului."
si as modifica si titlul ca atare
|
| Djamal -
2007-02-13 |
Virgil
iti multumesc de trecere si de sugestie.
Te mai astept
Djamal
|
queen margot -
2007-02-25  |
superba asocierea intre cerc şi calul pur-sânge arab, ideea de miscare, de viteză, galopul ... mai mult decât atât, om si cal sunt una, devin o sferă, imbătisând plăcerea zborului. tabloul e deosebit. tehnica poetică ireprosabilă, am emotii e prima penita daruita pentru că ma regăsesc in omul-cerc incălecând timpul-cal pentru a tinde spre perfectiune. bravo, domnule djamal mahmoud. narile cititorului vibrează simtind bucuria animalului eliberat in noapte ...deci, penita si succes mai departe
|
| Djamal -
2007-02-25 |
Katya Kelaro, îţi mulţumesc de trecere şi pentru peniţă că semn de apreciere
gestul şi cuvintele tale m-au emoţionat, mă bucur mult pentru că te ai regăsit în
versurile mele.
Te mai aştept
Djamal
|

|
|