Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

poezie

Bilet în uşă
lui Beniamin

de Călin Sămărghiţan (cailean)
autor hermeneia





Nu mai sunt.
La marginea oraşului pasul meu şters.
Când ai trecut pe aici,
sângele s-a zgâlţâit
în frisoane prelungi,
toate silabele mi-au căzut
împrăştiate-mprejur,
neputincioase zgâriau parchetul.
Abia se târau
spre cei o mie de ani care le-ar trebui
pentru a se întoarce înapoi
în cuvinte.






2007-02-01
393


cailean

Cele mai noi texte publicate

Aurore de jour - cailean- (poezie)
Aurore de nuit - cailean- (poezie)
Hide and seek - cailean- (poezie)
Cântecul unei prinţese persane - cailean- (poezie)
Cântecul unei chemări nerăspunse - cailean- (poezie)
Scrisoare către un prieten - cailean- (poezie)
Sub pânze - cailean- (poezie)
Imn pentru o nouă eră glaciară - cailean- (poezie)
Furt calificat - cailean- (poezie)
Sprint final, în gheare - cailean- (poezie)


Cele mai noi comentarii

Mulțumesc, Andu, pentru... de cailean
la Hide and seek

O poezie purtând... de cailean
la Doi

Forma de acum... de cailean
la aer închis

O poezie fără... de cailean
la aer închis

Şi mai mare... de cailean
la Cântecul unei chemări nerăspunse

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


Aranca - 2007-02-01    
biletele lasate in usa sufletului sint intotdeauna fara prea multe cuvinte, sincopate, nestiute de nimeni, citeodata ignorate...ramin acolo o mie de ani pentru a imbraca nostalgia.
un poem cit o lacrima.

cailean - 2007-02-01    
Mulţumesc, Aranca. Un poem suficient. Rămas bun şi ţie.

Aranca - 2007-02-01    
sper sa nu pleci de tot. nu suport biletele in usa...

anna - 2007-02-01    
esti!!! cineva spunea: "cuget, deci exist":) tu realizezi neputinta, deci existi!
imprieteneste cu tine „cei o mie de ani”, construieste un pod pentru intoarcerea
silabelor in cuvinte, rareste frigul din vertebre spunand: sunt viu, altfel cum ma inunda tristetea asta de dincolo de moarte... fa ceva in ajutorul cuvintelor, dar nu spune „ramas bun” :)
in noi se moare mereu, dar viata incepe in fiecare zi, poate veni oricand ingerul unei bucurii... va lasa discret un bilet in usa...


NMP - 2007-02-02    
Un poem ca un accident de circulatie, un meci de box...am remarcat dedicatia acestui bilet pe care il agati intr-o usa...

Si iata traducerea in franceza: (avec un clin d'oeil de ma part ŕ Beniamin)

Je n’existe plus
Au bord de la ville, mes pas se sont effacés.
Lorsque tu es passé par ici
Mon sang a frissonné
En de longs cahots prolongés,
Toutes les syllabes sont tombées
Diffuses autour de moi
Impuissantes elles griffaient le parquet
Elles se traînaient ŕ peine
Vers les milliers d’années nécessaires
Pour revenir ensuite
Dans des mots.


Aranca - 2007-02-03    
Beniamin stop nu a venit stop sa ia biletul stop il asteptam stop :)...
de vreme ce l-am citit toti, l-am putea traduce si in engleza.

Beniamin - 2007-02-03    
cine-o mai fi si beniamin asta?
:)

teotim - 2007-02-04    
îmi place cum ai figurat această trecere adevărată, rafală a prezenţei ce prăvăleşte limbajul absenţei ca pe un alt turn babel, mia de ani e simbol al atingerii eternităţii a cărei mişcare de învăluire întoarce, pogoară cerul-împărăţie ce aduce corporalitatea euharistică a limbajului (cuvânt făcut trup).

cailean - 2007-05-25    
Nicole Pottier, cu enormă întârziere, mulţumesc de atenţie, efortul traducerii mă onorează. E prima mea poezie tradusă în franceză. Încă o dată mulţumesc.