Pierdut Pen Name

Login

Pierdut Parola

Inscriere

 
   
 

poezie

zece, o sută, o mie de megatone

de mircea florin sandru (citadinul)
autor hermeneia





sub presiune sub presiune sub presiune
ca sub şenila unui tanc infernal
mai repede mai repede tot mai repede
cu zece cu o sută cu o mie de mile
sub presiune sub presiune sub presiune
ca sub apăsarea unui piston uriaş
zece o sută o mie de atmosfere
zece o sută o mie de megatone
pe şosele pe căi ferate pe pământ în aer în apă
prin conducte de gaze prin conductori electrici
prin tuburi prin fire prin nervi
aşteaptă aşteaptă aşteaptă-mă
te voi mângâia mâine
te voi privi mâine blând tandru înceţoşat
voi asculta mâine ploaia împrăştiind mici alice de tablă
acum muşchii mei sunt întinşi până la fibra lor ultimă
acum sângele trece ca glontele de la picioare la cap
mai repede tot mai repede
în spaţiul secundei ne ghemuim
te voi privi mâine te voi mângâia mâine
blând tandru înceţoşat.






2007-01-23
357


citadinul

Cele mai noi texte publicate

rugă pentru cei blânzi - citadinul- (poezie)
căpăţâni de porc în automobile de lux - citadinul- (poezie)
zece, o sută, o mie de megatone - citadinul- (poezie)
în coridoarele tainice unde sfârâie nervii întunecaţi - citadinul- (poezie)
se aud cum lucrează electronii şi neutronii - citadinul- (poezie)
zâmbete curg din gura femeii automate - citadinul- (poezie)
când ieşi din somn ca din moarte - citadinul- (poezie)
pe străzile oraşului atomic - citadinul- (poezie)
oraşe suprapuse - citadinul- (poezie)
casa de pe colină - citadinul- (poezie)


Cele mai noi comentarii

Marina Nicolaev, Am facut... de citadinul
la zece, o sută, o mie de megatone

Marina Nicolaev, Vă mulţumesc... de citadinul
la zece, o sută, o mie de megatone

Ionuţ Caragea, Aveţi dreptate,... de citadinul
la se aud cum lucrează electronii şi neutronii

Anişoara Iordache, Dacă citiţi... de citadinul
la se aud cum lucrează electronii şi neutronii

Marina Nicolaev, Acest text... de citadinul
la se aud cum lucrează electronii şi neutronii

 
  comentariile se pot face numai după ce vă logaţi

  comentarii la acest text


Aranca - 2007-01-24    
un poem ce reflecta nu doar acceleratia timpului si pasii nostri mici de furnica ce incearca sa tina piept rotatiei pamintului, boom-ului universal. treptat se evidentiaza un raport intre fiinta si restul civilizatiei care absoarbe totul in cresterea ei progresiva de multe ori aberanta.
si unde, in ce loc nelinistea isi va opri respiratia, pentru a fi noi, fara a ne altera identitatea si intimitatea?
frumoase si rotunde in lirismul lor, aceste versuri devenind usor laitmotivul poemului, ce se regasesc pe frontispiciul sentimentelor uitate citeodata, risipite fara noima - si nu traim decit o data:

"aşteaptă aşteaptă aşteaptă-mă
te voi mângâia mâine
te voi privi mâine blând tandru înceţoşat"

citadinul - 2007-01-24    
Marina Nicolaev,
Vă mulţumesc pentru comentariu. Sunteţi extrem de promptă, ca de fiecare dată. Îmi place să cred că mă citiţi nu dintr-o "obligaţie" de editor şi nutresc speranţa că unele din poeziile mele chiar vă plac. Vă doresc mult bine, Mircea Florin Şandru

Aranca - 2007-01-24    
Mircea Florin Sandru, dupa cum ati observat foarte bine, (va) comentez functie de impactul unei creatii literare asupra mea si nu din alte obligatii.
Astept volumul promis cu dedicatie.

citadinul - 2007-01-25    
Marina Nicolaev,
Am facut o promisiune şi o să mă ţin de cuvânt. Volumul va apărea, probabil, în vară. Până atunci ne mai "auzim". Toate cele bune, Mircea Florin Şandru