| |
|
| |
din vina ţărmului
marea trecea mereu
prin păsări
ucigând ţipătul serii
flămândă
arunc gustul de sare
pe buzele tale
apoi mână în mână
tragem după noi
ţărmul
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| yester -
2007-01-12 |
din vina ţărmului
marea trecea mereu
prin păsări
şi
apoi mână în mână
tragem după noi
ţărmul
... acestea îmi par deosebite, pline de lirism dom'le:) fug... că dau faliment, după cum văzuşi:)!
|
| Aranca -
2007-01-13 |
finalul ma duce putin spre alte versuri, din alta poveste, imi aminteste putin un cintec al lui Seicaru, ma refer la:
"apoi mână în mână
tragem după noi
ţărmul"...
asta nu o spun cu repros sa nu intelegi gresit, dar e un loc comun caruia tu ar trebui sa ii dai mai multa substanta metaforica.
...si in acelasi timp, nu o sa crezi, m-am gindit la Escher la litografiile sau xilogravurile lui ("Day and Night"de ex.).
despre titlu, ma mai gindesc...
ca orice copil, Poemul ar trebui sa fie primenit in fiecare zi in alte haine...
|
| anna -
2007-01-13 |
yester – iti multumesc ca ma citesti, ca imi lasi semne si ma bucur mai ales cand gasesti ceva de luat... despre lirism... oare e de bine? caci despre falimentul tau, nici o sansa:)
aranca – esti o persoana de echilibru a site-ului, asa te vad eu cum vii mereu cu o parere, care intotdeauna se dovedeste a fi obiectiva, ma ajuti mult sa vad cum imi este receptata poezia...
poemul acesta apartine unor vremuri mai bune, mi-a surprins sufletul in aceea oaza de lumina... n-o sa pot reveni sa-l lucrez, prefer sa pastrez intacta aceea lumina care a fost ...
finalul voiam sa aduca forta unor maini impreunate care pot schimba albii ...
referitor la „primenirea” poemului, inteleg ce spui, te referi la linia ascendenta pe care
trebuie sa o aiba in general versurile, doar ca ... daca am primeni zilnic hainele poemului cred ca am scrie un singur poem toata viata, pe care l-am tot ajusta mereu:)
|
cailean -
2007-01-14  |
Peniţă pentru aducerea inimii în palmă. Pentru "trecerea mării prin păsări". Pentru sărutul aruncat. Pentru pedeapsă: tragem ţărmul, acum suntem doi.
|
| anna -
2007-01-14 |
multumesc Calin, speram ca poemul acesta sa reziste asa cum e ... am lasat aici o parte dintr-o lume, ce mi-a apartinut candva, era o vreme cand imi puteam potrivi pasul cu al timpului:)
si ma bucur ca ai pomenit de ... „pedeapsa” .
|

|
|