| |
|
| |
Voi rupe colţul stelelor
şi în urmă le voi lăsa mingi incandescente
rostogolite pe orbita nopţii
spinii lor întinse lumânări
în calea iubitului le voi pune
de ora vrăjitoarelor în cimitir
încet pasul se adapă pe lespedea rece
printre crucile- mirese trupurilor moarte
Douăsprezece femei ţi-au altoit frumuseţea
în curcubeie pe pânză
însă nici una ca mine
scrijelindu-ţi celulele atee
cu fiecare atingere artificiu de calcul
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| lucian -
2007-01-09 |
sună a făcătură, a vraje, blestem. Doamne fereşte! nu înţeleg legătura dintre text şi titlu. să fie, oare, numărul celor 12 femei?
|
|
|