Aranca - 2006-12-21

bine ai venit, Vasile Munteanu!

koga ion - 2006-12-21

Marina, o vorbă de întâmpinare (fie ea şi ne-critică) este întotdeauna bine primită; prin urmare, sunt onorat că ea vine din partea ta. bine te-am (re)găsit, Vasile Munteanu

yester - 2006-12-21

... bine te-am găsit şi aici, Vasile Munteanu! ... cred că ai un cuvânt important de spus în poezie (te-am mai citit)... îmi place şi această joacă serioasă a ta. nu mă lansez într-o evidenţiere a versurilor preferate. cred că pe aici nu e necesar. mi-a rămas ca o reîntâlnire personif. din final, acel fără trup/ se zbate harul... ave!

Profetul - 2006-12-21

yester, nu e necesara o evidentiere ca in manualele de limba romana de liceu, dar o justificare a evidentierii este necesara conform principiilor de functionare a hermeneia.com

yester - 2006-12-21

... se pare că ai dreptate, Virgil, prin urmare pentru construcţia nonconformistă şi inedită din versurile: primiţi cu spurcatul/ primiţi cu spurcatul, pentru omogenitatea ideii de a renaşte într-o altă personalitate prin iertare, pentru aceste versuri: va intra iarna şi nu vei şti cum/ oasele tale vor scrie cu fum/ pletele oilor vor călţuni glezne păgâne/ degeaba mai baţi la uluci ca un câne... cât şi pentru rânduri ca: şi dacă stelele stinse sunt pietre/ nu ne vom mai trezi:/ nimeni nu vede!/ şi îmi izbesc faţa de cuiburi/ şi mă tai/ aprind apa în plămânii de cai...

Snowdon King - 2006-12-21

I s-a facut o primire frumoasa lu Vasile, un gest deosebit din partea membrilor. Eu il intreb un singur lucru, mai Vasile, de ce te chinui sa pui rima intotdeauna la sfarsitul versului, e al naiba de previzibila,cautata, lasa textul sa respire, nu trebuie sa le asezi intotdeauna cu rigla. Este doar parerea mea, poate asta e stilul tau, poate vei reflecta la asta. Salut.

koga ion - 2006-12-21

şi eu salut trecătorii Paul: mulţumesc; ai dreptate, poezia operează cu necesar sau cu suficient; dar şi Virgil, de exemplu, are dreptate: un regulament operează cu "necesar şi suficient"; prin urmare, să dăm poeziei ce-i al poeziei şi regulamentului ce-i al regulamentului. Virgil: (no comment). Ionuţ: deoarece subiectivitatea-ţi autocontradictorie îmi e lămurită de mult timp, nu o să te întreb la rându-mi despre ceva de genul "musca pe căciulă" sau "gura păcătosului" (ar fi suficient să dau doar câteva exemple din încrucişările tale... de versuri, evident); dacă ai ceva de spus despre poezie, spune; dacă nu...; este adevărat, unii se nasc puternici de la natură, unii fac exerciţii; ţi se pare ţie că e "muncită" poezia? ok; pe de o parte, părerea ta îţi aparţine; pe de altă parte, nu văd nimic rău în asta; crezi că îmi era greu să aşez altfel textul şi rima, de exemplu, să pice la jumătatea versurilor? serios, e regretabil că ai reacţia asta ieftină de a pretinde altora ceea ce tu nu eşti capabil; eu îţi mulţumesc, totuşi, că ai citit şi că, în ciuda faptului că textul meu era previzibil pentru tine (oare?) ai ţinut să laşi un semn.

koga ion - 2006-12-21

o precizare pentru Ionuţ Caragea (şi nu numai): p1: prezenţa mea pe site este motivată de dorinţa de a citi poezia şi proza altor autori şi, deopotrivă, de a face posibil altora să mă citească; p2: nu intenţionez nici să învăţ poezie pe cineva, nici să învăţ poezie de la cineva; pentru mine, poezia este un act individual în exprimare şi colectiv abia în receptare. concluzia: pe viitor, abţine-te de la sugestii, reclamaţiile sunt suficiente.

Aranca - 2006-12-22

esti binevenit Vasile Munteanu si de asta sa fii sigur. ai intrat intr-un atelier in care parerile pot fi mai mult sau mai putin subiective, dar e de retinut rolul lor constructiv. importanta e Poezia.

Snowdon King - 2006-12-22

Vasile, sa ma lasam pe mine, pot scrie oricum. Ideea era doar o rearanjare a versurilor va intra iarna şi nu vei şti cum oasele tale vor scrie cu fum si la fel in toate cazurile iti dai seama ca in prisma subiectivismului pe care toti il avem, imi exprim parerea, iar tu ai de invatat din tot ce ceilalti iti spun, ca doar nu te-oi fi nascut Eminescu.

koga ion - 2006-12-22

Ionuţ Caragea eu am zis să fiu politicos şi să nu spun lucrurilor pe nume; dacă nu poţi sesiza de unul singur anumite aspecte, am să mai pierd puţin timp şi am să îţi spun ce şi cum; spui tu: "mai Vasile, de ce te chinui sa pui rima intotdeauna la sfarsitul versului"; ia, să vezi câte erori de comunicare poţi face într-o amărâtă de propoziţie: a) în primul rând, dacă tot foloseşti semne de punctuaţie în comunicarea scrisă, ai probleme cu vocativul; b) "întotdeauna" ăsta al tău nu prea sesizează că există două cazuri în poezie în care rima împerecheată este alternată cu rima intercalată (vezi s3 şi s4, dacă nu le găseşti, revino, am să îţi arăt cu degetul); şi, da, ai dreptate, poate că nu m-am născut Eminescu, dar, sincer, la halul în care scrii, comentezi şi îţi etalezi deficienţele, nu ai nici o şansă să te includ printre idolii mei poetici; am înţeles, nu îţi place cum scriu, du-te, domnule, şi citeşte unde îţi place, dar nu pretinde să modific textele mele după chipul şi asmeănarea domniei tale; ştii de ce? pentru că sunt ale mele şi nu îmi aduc aminte când ţi-am cerut ţie să modifici un text după cum îl gândesc eu. nu, nu m-am născut Eminescu, dar eu îmi văd lungul nasului. te rog frumos, dacă nu ai obiecţii pertinente, măcar din punctul de vedere al gramaticii, nu mă mai deranja inutil; citeşte şi tu sau scrie ceva.

Snowdon King - 2006-12-22

Vasile, adevarul este ca imi plac genul asta de discutii, care pana la urma au un caracter constructiv. Sa nu fiu inteles gresit, in comparatie cu miile de autori de pe unele siteuri, esti un autor care are ceva de zis, chiar imi place lirismul tau pe alocuri. Insa nu-mi place atunci cand epatezi, cand te mai folosesti de un Nichita, Maria, Vasile Munteanu(cati autori romani de poezie si-au inserat numele complet in poeme?), cand repet, ai tendinta de a aseza rima si nu de a o lasa sa curga de la sine. Nu ti-am pretins sa-ti modifici textele, tu faci ce vrei pana la urma, este parerea unui cititor infocat de poezie si a unui autor de asemenea. Ah, te deranjeaza tonul meu, la fel cum tu nu iti modifici textele, eu nu-mi modific tonul...in privinta greselilor, stai linisit, nu-mi bat capul. Sau poate ai vrea inca o apreciere si inca o urare de bun venit, cu plecaciune maestre, etc, etc... No, bun venit, sarbatori fericite!

koga ion - 2006-12-22

Ionuţ, sunt de acord cu tine; fiecare autor (chiar consacrat fiind) îşi are contestatarii lui; ştii şi tu foarte bine: critica este preferabilă indiferenţei; ce nu pot, însă, accepta este caracterul tendenţios al anumitor afirmaţii, nesusţinerea respingerii stilistice printr-un instrumentar analitic (fie şi împrumutat de la un estetician consacrat) care să demonteze axiologic sau logico-semantic un text etc. după cum singur recunoşti, totul se rezumă la tine la afirmaţii de genul: "Nu îmi place că..."; îţi dau dreptate, dar acesta nu este un argument pentru a nega structural un text; are un caracter atât de "emipric", încât te aştepţi să demonstreze vreo teorie ştiinţifcă, ceea ce este departe de a se întâmpla. "câţi autori români de poezie şi-au inserat numele complet în poeme?" sincer, nu văd de ce ar trebui să mă preocupe acest aspect, dar poate că pe tine ar trebui să te preocupe cugetări de genul celei de mai jos: "Nomen commendat res nomine significata, Erago debemus naturam quaerere rerum, Ex quo possimus de nomine cernere verum" (autorul nu contează, e un franţuz cu nume de oraş...) poate că nu "epatarea" stă la baza deciziei mele; poate mi-a fost suficient că Nichita îşi foloseşte într-o poezie numele de botez; sau că Esenin îl foloseşte, de asemenea; chiar crezi că întâmplător o poezie în care adresativul este explicit nichitian poartă un astfel de titlu (de nume)? hai să cădem amândoi de acord că există această distincţie: bunul gust (artistic) - simţul comun - bunul simţ; personal, cred că cel din urmă ar trebui să le însoţească în orice împrejurare pe primele două, chiar şi atunci când spun despre un text: "Nu îmi place" nu am solicitat nimănui să îmi spună "maestre" (şi aici iar ai fost tendenţios), nici măcar dumneavoastră; ba chiar am insistat în câteva rânduri să mi se vorbească la persoana a 2-a singular; de ce? pentru că eu sunt numele meu, ci nu un impersonal pronume de politeţe. poate că, dacă nu ai fi atât de pornit să respingi lucruri asupra cărora nu ai reflectat, ai vedea că am dreptate; şi că nu îţi cer să îţi schimbi tonul, ci să manifeşti maturitate şi bun simţ. evident, reacţia mea se rezumă la acest schimb de cuvinte; nu am nimic personal cu Ionuţ Caragea; prin urmare, şi eu îţi urez cât se poate de sincer: sărbători fericite!