| |
|
| |
pe drumul nimănui, ceţos,
trupul meu īmbibat cu visare,
veşnica mea igrasie
calda mea amăgire,
eşti o armură grea,
te port īn afara sufletului,
ironic contemplāndu-mă,
corbii vin īnăuntrul meu,
prin plămānii īnvinşi
despărţind zăpezile,
să treacă ziua,
să iau forma
timpului, īn care
mă aflu,
sub un soare trist,
precum o poveste spusă pe īndelete
unui copil orfan,
īn prima ninsoare,
sufletele noastre au rămas
īn urmă,
ca o poezie peltică,
īn urechile lui moş crăciun
fără cusur.
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| anna -
2006-12-10 |
e randul meu sa te acuz de sensibilitate, incepi sa semeni tot mai mult
cu mine cand plang:)
te superi de o parodie? care nu stiu daca e chiar parodie...
sa treaca odata ziua asta ce-mi striveste gandurile de peretii oblici,
sa iau forma drumului imbibat cu visare, sa tot merg
pe linia orizontului pana la colorarea ochiului in albastru
sa-mi pot ajunge din urma sufletul,
sa-l inveselesc cu o poveste peltica
despre un copil orfan ce desena intotdeauna doi parinti,
si despre un mos craciun fara cusur
ce uita mereu sa ma trezeasca cand pleca
|
| yester -
2006-12-10 |
zāmbesc, zāmbesc, zāmbesc. sunt sensibil pānă la maladie:)
īmi place reflectarea ta īn mine, doar că aş scoate cuvāntul albastru(am alergie la el, pentru că e un leitmotiv desuet). peltic şi īnveselit, īncă eu!
|
| yester -
2006-12-10 |
...era să pun o peniţă:))!
|
Aranca -
2006-12-10  |
e un vifor cubist cu fiecare iarna traita, unde esenta sufletului unui copil, cel ramas captiv si insingurat in noi, poate fi capturata in/din diverse unghiuri de vedere, alungite, deformate, imblinzite, pina la ultima ninsoare...
si daca fulgii de zapada nu sint decit lacrimile inghetate ale unui Copil care se incapatineaza sa il astepte la nesfirsit pe Mos Craciun, singurul ce ii poate aduce parintii inapoi intr-o zi?
e o interventie delicata, Anna.
...si cum spunea Cailean: penita!
|
| yester -
2006-12-10 |
...frumos comentariu , Marina.[acum fie vorba īntre noi, eu mi-aş fi dat peniţă la "Masca mea e Chipul Tău":)!]
īmi place cum ai surprins ideea că fiecare copil din noi este orfan, īn graniţele maturităţilor noastre. Fain. Mulţumesc!
... īnsă totuşi nu-mi place ceva la ea, nu ştiu ce...
a... oare de ce lui moş crăciun nu-i place proza?:)
|
| Aranca -
2006-12-10 |
yester, dragul meu, nu pot da azi toate penitele...lumea ma va crede prea generoasa. si nu sint.
cit despre Mos Craciun, e mai receptiv la poezii, sint sigura!
odata un copil drag mie inventase o poezie, pe care o spune dupa fiecare pozna: "Mos Craciun, Mos Craciun/sint cuminte si sint bun"...si o lua de la capat.:)
|
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com