nuta craciun -- numai mâinile tale -- poezie

yester - 2006-12-09

ai o poezie delicată, cum este şi aceasta. mi-a placut imaginea porumbelului care se scutură după ploaie. ce mai, se vede că eşti sensibilă. lucrează ca şi până acum la imagini şi împrospătează figurile de stil. ştiu că poţi. a... ferice de porţelanurile albe:)!

amical

cailean - 2006-12-09

E un mic giuvaer răspândind reflexe. Un anumit crescendo este marcat nu numai prin numărul versurilor din strofe, dar şi prin rafinarea treptată a figurilor de stil: personificare, comparaţie, apoi metaforă, iar în cele din urmă prin concentrarea de imagini-simbol din final, la care se adaugă un contrast cromatic anunţat încă din debut: lumină / noapte, porţelanuri albe / veşmintele întunericului.

Asocierea mâinilor cu "porţelanuri albe" este de mare efect poetic (remarca şi yester). Accentuează contrastul ce-l aminteam mai sus, dar vine cu o savoare aproape ştearsă a unor vremuri de demult care aduc graţie şi armonie unui gest febril: "îşi dispută la nesfârşit veşmintele".

Poezia lungă poţi s-o lălăi şi tot iese ceva, în schimb la cea scurtă trebuie să spui nişte lucruri, altfel moare. "Numai mâinile tale" nu moare, ea trăieşte prin bogăţia de sensuri semnificate. Şi prin adâncimea lucrurilor ce stau în spatele lor.

Aranca - 2006-12-09 Penita

ai niste imagini de mare rafinament
"desculţă noaptea se scutură de tristeţe"
sau
"veşmintele întunericului meu"
de fapt fiecare rind e o bijuterie

asa cum remarca si Cailean
sint de acord cu el

anna - 2006-12-09

vezi tu yester, (frumos suna numele tau) daca ar fi suficient sa fim sensibili, ar fi ok. :)
porumbelul acela e un detaliu care salveaza putin de la frivol... e placut sentimentul de a sti ca cineva asteapta ceva de la tine, iti multumesc!

Calian, mi-era putin teama de cum vei vedea tu, poate intuiam sau speram ca vei veni... in ce mi-ai spus nu e amestecul acela puternic de verde crud si albastru intens, de care mi-era teama, e doar un nesperat de frumos amestec de galben... ceva intre o rezonanta comuna si o intelegere tacita a aceluiasi adevar suspendat de limba noptii,
cand spun „mi-era teama” ma refer la faptul ca, uneori trairile feminine (poetice sau nu), pot fi acuzate de exces sentimental, aici prin folosirea cuvintelor simple „noapte” „maini”, ma temeam de o acuzatie de ... ludic usor manierist
iti multumesc, lucrez la un volum de versuri si ma ajuta sa stiu cat de departe sunt de drum...
te astept intotdeauna cand iti permite timpul si celelalte, sa-mi spui ce nu merge.

anna - 2006-12-09

Aranca, iti multumesc si te asigur ca vad semnul acesta, ca pe un gest incurajator,
care ma obliga...