candoarea ta mimează enigme
un fel de a întreba răspunsuri
şedeam pe coşuri între fructe
şi refulam zadarnic lupte
reţetele cu gust amar, inerte
păreri de rău scrise pe umbre
paşi mici pe coridor, incerte
sub flamuri arse .. luntre ..punte
tu pui pariu, pe un cal mai copt
că scoţi din vinul cănii, un ochi mort
ce dulce chiot..
mânz abstract
prin fumul vag, cernut de palmă
cu-o reverenţă lungă, largă
un zâmbet nud, splendidă toamnă..
din nou război, lipseşte apa dură
în coş tăcute flori şi-un măr ucis de-o bombă
tu-mi ceri un melc virtual, eu iau o gumă-n gură
şi scot dulăul Luck l-amuşinata-i rondă..
...si aşa stăm la gard, tu ,eu, Luck
potrivind rime, aşteptând pacea...
|