| |
|
| |
mă gândesc uneori la moarte
când merg ca de obicei dimineaţa spre serviciu
mă opresc la chioşc & cumpăr ziarul
îmi imaginez cum pământul se răstoarnă
şi privind din altă parte trupul căzut
expresia nedumerită a vânzătorului
ţipătul unei femei sirena ambulanţei
oamenii strânşi în jur agitaţia
iar eu zâmbind oarecum amuzat
cu acea senzaţie de eliberare
pe care o ai după o partidă bună de sex
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Aranca -
2006-11-25 |
in mod sigur, monotonia unor actiuni stereotipe duce la la depresie.
"mă gândesc uneori la moarte
când merg ca de obicei dimineaţa spre serviciu"
ce pot sa iti spun? elibereaza-te. si la propriu si la figurat.
mesajul a fost receptionat.
|
| francisc -
2006-11-26 |
omul recent oscileaza, chinuit sau amuzat de obsesiile poetice, intre autenticitate si impersonal, persifland tendinta celor care suprasolicita agonia si limbajul.
ma simt insa incapabil sa fac o legatura viabila intre titlu si poem. poate ne ajuta zenobia?
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com