| |
|
| |
Bucură-te, mamă a sobei, cea plină de mămăligă, domnul meu fie sub săltătura tălpilor tale murdare
binecuvântată eşti tu, mamă a tatălui meu şi al lui, şi binecuvântat e rodul sângelui porcului
sfântă a căţeilor, sfântă a spărturii, roagă-te pentru fratele gard, păcătosul, acum şi aici şi în ceasul ceasurilor.
ave, boii pe uliţă te salută
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| lucian -
2006-11-14 |
rugaciunea pentru mama, ca si cea anterioara, pentru tata, striga din adancul traditiilor romanesti, cu glas teologico-folosofic. poemul acesta, ca si cel dinainte, sufera de prea multa esenta si de prea multe mesaje la un loc. cred, insa, ce aceste suferinte sunt ale autorului, cele legate de idea sa despre parinti.
|
| francisc -
2006-11-14 |
de concentrare a mesajului s-au plans si altii, lucian, in poemele mele. eu cred ca e altceva.
in comentariul tau, aproape ca m-ai facut patriot ....in suferinta. eu cred ca e altceva.
dar e vorba si despre traditii, teologie, filosofie etc.
ma bucura insa nespus aderenta hermeneilor la textele mele. le multumesc inca o data.
si tie, de asemenea
astept si alte opinii
ps: daca iti spuneam ca n-am parinti? :D
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com