Dorin Cozan -- urâţii -- poezie

cailean - 2006-11-11

În locurile ştiute căutăm, uneori, lucruri noi. Asta a făcut Dorin de multe ori. Dacă există frumoşii, cu siguranţă trebuie să existe şi urâţii, nu? Deocamdată e numai partea I. şi după cum îl ştim pe autor, va mai continua. Abia atunci vom începe să ne dăm seama unde bate. Sau nu.

francisc - 2006-11-11

demult nu ai mai spus nimic sub textele mele. si acum imi pare ca eziti. multumesc pentru incredere

cailean - 2006-11-12

Am şi eu perioadele mele de reflux, când mă retrag cu toate trupele în spatele zidurilor. ... mi-au plăcut "Melcii...", dar n-am mai insistat. Acea exprimare întreruptă, conferind un ritm specific. Ea trebuie citită neapărat cu acele spaţii acolo. Ca expresie nu e departe de stilul tău, amestecul de ludic şi grav face o echilibristică riscantă acolo, după cum ai văzut.

Aici în "urâţii" parcă nu ai terminat, iar proiecţiile pe care le faci încă nu sunt clare pentru mine. Mesajul unui ciclu rareori poate fi descifrat dintr-o singură poezie (tu ai spune "dintr-un şut", probabil), de aceea încă aştept. "Urâţii" e un fel de răspuns, dar stai liniştit, încă nu eşti pe cruce. Cât despre subtitlu, sunt cu ochii pe el. Aştept cărămida a doua. Ura!

Apoi, "Crucile" merită o atenţie aparte de care încă nu mă simt în stare. Să văd cum decurge sfârşitul ăsta de toamnă... şi o să văd ce boboci mă apuc să număr.

Djamal - 2006-11-12

Am citit, mi-a plăcut somnul şi poezie.
cu drag
Mai trec
Djamal

francisc - 2006-11-12

cailean, ca de obicei, cuvintele sunt pretexte in vederea comunicarii si dezinsingurarii. desi ai vorbit frumos - si iti multumesc- nu voi divulga "secretul" acestei noi serii. precizez ca, oarecum, aici, crucile trebuie asezate deoparte. pentru dincoace.

djamal, esti pretentios ca o fata mare. te rog sa renunti cand treci pe la mine la acel "drag". sa nu rosim impreuna...