| |
|
| |
**Mariei Tănase**
toamnă,
schelete de păsări ce cântă tristeţea călătoare,
ai la tâmple!
pătimaşă toamnă;
olteancă-n ie şi opinci,
făloasă femeie!
strungăreţe de umbre udate cu lapte de cuc,
pe fusta-ţi cusută cu foşnitoare frunze,
“Ciuleandra” joacă.
naiul, vioara,
acordeonul şi ţambalul
aduc de pe buze de inger
fărâme de doină.
inserări bătute de vânt;
blesteme sfâşiate de târâitul şarpelui
şi pasul gândacului,
leagă
tot ce se naşte
de tot ce dispare,
intr-un cântec
toamnă, dragi mi-s cântecele tale!
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com