| |
|
| |
prin noi trec anotimpuri cenuşii
animale bolnave
lăsānd urme gălbui, argiloase
ne-au mai rămas cuvinte doar pentru
un joc de scrabble īntr-o limbă apusă
doar ascultarea ne poate apropia cumva
la marginea unei gări prin care trenurile īncing
şinele ca un şir de nostalgii plicticoase
depuse pe bătrāneţile noastre de tinichea
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| hecatonhir -
2006-09-17 |
cred că brebanianul vers doi strică īnceputul textului chiar dacă, poate, ai vrut să fii curajos. puţin cam şters textul. mă obişnuisem să "aflu" ceva nou de la tine. aici nu īmi mai spui nimic. back to work!
|
| Thorkild -
2006-09-17 |
perfect de acord cu tine. so, back to work! shame on me!
|
| Aranca -
2006-09-17 |
acest proces de transformare a omului intr-un simplu obiect al proceselor sale sociale ar fi meritat o paleta mult mai deschisa, detaliata...in plus, aceasta trecere prin locuri deja comune, dau o tenta fada ideii, ce parea generoasa din titlu...
nu sunt batrineti de tinichea, culegi doar ce ai semanat.
nu am jucat scrabble intr-o limba apusa, dar cred sincer ca m-ar incita...
|
| lucian -
2006-09-17 |
Proces īn cursul căruia relaţiile sociale īmbracă forma unor relaţii īntre obiecte concrete, iar omul īnsuşi devine din subiect al proceselor sociale obiectul acestora, asemenea unui lucru. aceasta este definiţia pentru titlul tău care īncoronează un poem ce, deşi este sensibil lipsit de measj, se potriveşte titlului ales.
|
| Thorkild -
2006-09-18 |
Aranca, Lucian, mulţumesc de trecere! Nu e una din poeziile mele cele mai bune. Se intampla si la case mai mari.
|

|
|