Mihuţ Dan -- hematuria -- poezie

cu proxima ocazie va păşi pe scenă
şi va ridica piciorul

privind arlechinii din spate şi pe cei din faţă
fixându-l cu lumină
îşi va arunca ţoalele medievale în praful
spectatorilor din rândul întâi
cei fără copii
fără a răspunde cuvintelor seci cu nectar pe buze
din spatele cortinelor

baladin social cu dungi particulare şi arme la bandulieră
cucuta băută în aşteptarea efectului
ieşind dimineaţa ca un cetăţean oarecare
la fereastră şi întinzându-se peste marginea bufă
a existenţei ca un pahar de lapte

emoţii împachetate în rândul doi
sau ariergarda câinelui
cerber cerebel dopat după bunul plac al celui care râde
cu maţele umflate de estetica unui pârţ figurativ care
sporeşte nările într-un trucaj
sub buric

deoarece nevoia estetică e ca o
tipesă precaută
care se regulează cu toţi închipuindu-şi că e nimfomană

doar la ieşirea din scenă dârele
de sânge vor fi văzute de cel care pune
banda cu aplauze şi râsete