Sapphire - 2006-09-14

Nu ştiu dacă ceea ce urmează să spun este un comentariu "calificat", dar am o mărturisire: nu am reuşit să trec dincolo de prima strofă, decît ca exerciţiu de citire. Poate nu vreau eu să mai privesc neaparat în direcţia arătată de alţii, dar mă aştept, chiar şi într-un pastel, să găsesc ceva care să mă convingă că merită să citesc mai departe. Cu excepţia finalului, de fapt cu excepţia acelui "curgând se creşte pod" nu văd nimic aici. Complet neconvingător.

Dedal - 2006-09-15

Sinceritatea e de apreciat, începând de la "Nu ştiu", trecând prin "nu am reuşit", "nu vreau" sau "nu văd nimic" până la "Complet neconvingător" - concluzie firească. Dar greşeala îmi aparţine, în cea mai mare parte, recunosc - nu e un pastel clasic, de tip Alecsandri, ci unul poliedric-impresionist, vinovat de ermetism si aglomerare de simboluri, greu de pătruns, doar cu exclusivism didactic, dincolo de dangătul de clopot păşunist al ambalajului prozodic. Mulţumesc pentru comentariu şi, mai ales, pentru pomenirea finalului "de excepţie":), în condiţiile vitrege, în care "nu am reuşit să trec dincolo de prima strofă" :)

Sapphire - 2006-09-15

"Nu am reuşit să trec dincolo de prima strofă, decît ca exerciţiu de citire". Deci, am trecut dincolo, nu am sărit. Iar sinceritatea în sine nu-i neaparat o scuză, şi nici n-am intenţionat să pară ca atare, atâta vreme cât ţinem totuşi cont de specificul acestui site. Dacă însă consideri că vina, singura vină, este aceea că eu nu fac parte dintr-un cerc restrâns de iniţiaţi, întrebarea mea rămâne: m-ai convins să vreau să fac parte din acel cerc exclusivist? Poate că eu nu vreau, dar tu, care scrii poezie, ai la îndemână "armele" cele mai eficace pentru a mă face cel puţin curioasă. Despre asta am vorbit şi poate acum m-am făcut mai bine înţeleasă. Iar eu una aş prefera condiţiile vitrege celor exagerat de propice... rezultatul va fi cu atât mai apreciat. Mulţumind şi eu pentru feed-back, necesar.

nepotul lui rameau - 2006-09-16

mi se pare din ce in ce mai greu de scris, si ciudat , poezie in rime. Trebuie o doza de curaj si inocenta la potrivit versuri. ceturi nod si cresteri pod ne duc la limita imaginatiei . Succes la stante!

Profetul - 2006-09-16

e stilul tau dar poate ca n-ar fi rau sa eviti abundenta asta de adjective plasate inaintea substantivului si articulate hotarit. e.g. "albele ovale", "verzuiul ochi", "galbene ovale", mi se pare semnificativa senzatia de rotund si de umed gelations pe care o sugereaza textul

Dedal - 2006-09-22

încercările mele literare nu au nicicum pretenţia îmbrăcării în fildeşul exclusivismului, Bianca, singura problemă în receptarea lor provenind, probabil, din graba citirii doar ca “exerciţiu”, aşa că te consider, la fel ca la început, fără de vină, în condiţiile acutei lipse de timp din zilele noastre (la asta mă refeream când am scris despre “condiţii vitrege”, nicicând de preferat, mai ales în lipsa voinţei :), dacă nu vrei, desigur că nici măcar curioasă nu am cum să te fac, chiar dacă ţi-aş vorbi despre depărtarea de lumea pietrei, fuga de turle, undeva unde irizările desenează un alfabet prismatic, amalgam de real şi abstract, sinestezii telurice şi cosmice, despre faptul că pastelul nu descrie, ci sugerează, prin distilări repetate, succesiune de planuri, alternări cerebrale şi senzoriale, trecerea în starea de increat de dinaintea genezei, pregătirea “ovalelor”, curburi “renăscătoare” ale terestrului, mai târziu, prin prăbuşirea concentrică a învelişurilor în magma dospirii, în inefabilul tremurat al epurelore succesive, totul înainte de clarificarea cristalizată a iernii, lucidităţii, îngheţului, sub care pântecul ovoidal al lumii îşi va pândi, ferit, expandarea, depinde, Adrian, suntem foarte diferiţi, înseamnă, pentru că mie îmi pare uşor, versurile vin de parcă mi le dictează cineva cu glasul rotund, ca pânzele strânse de pictori, când pleacă acasă, mulţumesc pentru urare, asemenea şi ţie adjectivele, Virgil, dau greutate şi aglomerează programat, ele se înscriu în vârtej şi simbolistică, aici îşi au locul, iar inversiunile, acele schimbări între adjective şi substantive, dau nuanţa gălbuie, cerată, arhaică, în care eu aş prinde oricând acest anotimp, ultima ta frază mă bucură mult, e alt semn că nu am scris în zadar n-am mai trecut prin site şi, neştiind de comentarii, am amânat aproape impardonabil de mult răspunsurile, scuze şi mulţumesc pentru înţelegere

Profetul - 2006-09-22

Da, nu am contestat niciodata ca esti pictural in textele tale (oare exista termenul asta in limba romana?). Si cu siguranta ca minuiesti foarte abil cuvintele si sensurile lor. Aproape as fi curios cum ai ilustra o toamna cetoasa pe malul oceanului in California

Dedal - 2006-09-22

termenul exista, desigur, se poate aplica unui stil, si cred ca ai dreptate, de multe ori vad versurile ca pe imagini, inainte de a le scrie, imi intra sub frunte culorile si apoi se imbraca in sens, in California, nu stiu, n-am fost, dar cred ca nu mi-ar fi imposibil (daca toamna e foarte cetoasa, in afara de ceata ce mai conteaza-nconjurul? :) multumesc pentru aprecieri, cateodata imi pari prea generos

Sapphire - 2006-09-22

Daniel, acum m-ai făcut curioasă, ce părere ai despre asta? Şi am timp să citesc comentariile şi explicaţiile, aşa cum am avut şi să citesc poezia. Tocmai despre puterea de sugestie vorbeam. Mă aştept să mă forţezi cumva să vreau să văd dincolo de cuvânt. Poate să fie o explicaţie acea vedere mai întâi în imagini, despre care vorbeşti... Sinceră să fiu, mi-a plăcut mai mult răspunsul decât poezia. Hai să nu mai vorbim despre vină. Nu e nici primul nici ultimul pastel pe care îl citesc, la tine sau aiurea. Vom vedea ce va mai veni. Ca o sugestie, amintindu-mi de o rugăminte a lui Virgil: încearcă să foloseşti mai puţin emoticoanele. Ne descurcăm mai greu, dar ne descurcăm, cred, şi fără (loc de emoticon).

Dedal - 2006-09-22

te cred, Bianca, dar nu sunt adeptul fortarilor, asimilarile de cititori mi le doresc firesti, fara socuri de bici sau arcane, asa ca nu te voi forta nicicand, ba chiar, vazand ca imi apreciezi mai mult comentariile, iti recomand chiar optiunea mai lesne lucrativa a accesarii lor singulare, fara de poezele, daca nu vrei emoticoane, nu-ti mai dau, ai fi putut sa-mi spui asta direct, nu transformandu-te in purtatoarea de cuvant a lui Virgil, ca la o conferinta de presa la guvern sau ca in clasa intai directoarea adjuncta (pe cuvant ca am batistuta curata, daca si acest fapt intereseaza), desi Virgil, care a fost de fata la crima de lezmajestate comisa, nu a pomenit si nici nu l-a interesat acest aspect, desigur minor si justificabil in cadrul unei discutii scrise in care un zambet poate fi ajutator intelesului, apropo de directoare si de linii, Bianca, sunt sigur ca vei mai citi pasteluri, dar nu inainte de a-l fi citit pe al meu ("Nu e nici primul nici ultimul pastel pe care îl citesc..." ar trebui scris, corect "Nu e nici primul si nu va fi nici ultimul pastel citit de mine..." - probabil Virgil a mentionat ceva si de logica gramaticala printre rugaminti, dar ai uitat, n-a mai fost loc de emoticoane) - e paranteza simpla, nu emoticocoane de-astea :), am inteles