| |
|
| |
te loveşti de aerul tare al nopţii
aici se vede unul din punctele tale slabe
īncordarea şi fuga de realitate mizānd pe
o necesitate aproape morbidă de a visa
īn curānd nimic nu va mai fi al tău
māinile pipăind nervos marginile balustradei
lichidul ruşinos prelingāndu-se pe dalele de curīnd spălate
şi respiraţia īngreunată de prezenţa ta inutilă
īn acest spaţiu dezolant de frumos
crezi că aburul pe care-l emani din nări
e singurătatea de care vrei să te detaşezi
deşi admiţi că īntotdeauna ţi-a fost mult mai bine
singur ca īntre pereţii curaţi ai unui salon
unde prezenţa periodică a sorei frumoase
īţi dă un sentiment de panică totuşi suportabil
chiar dacă tăcerile ei nu fac decīt să
planteze īn creierul tău neodihnit acel vārtej de senzaţii
aiuritoare ca nişte īntrebări la care nu ai răspuns
cānd examenul pe care trebuie să-l treci e vital
nu vezi īn zile decāt trupuri degradate īn aşteptarea morţii
singura amantă fidelă din caruselul īndrăgostirilor prin care ai trecut
nu-ţi va cere ca de obicei nimic nici măcar sufletul puternic odinioară
te va ruga numai să ascultaţi o muzică lentă, adormitoare
īn timp ce pleoapele ţi se vor lăsa grele peste creierul relaxat
atunci răsplata aşteptărilor
va fi ca o ali(e)nare şi prietenii te vor privi
cu aceeaşi greţoasă compasiune
fără a-ţi da măcar o şansă să-i mai sfidezi
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com