| |
|
| |
cānd īţi scriu īnseamnă că sunt departe de tine
şi locul meu nu mai e locul meu
dimineaţa mă trezesc īnspăimāntată că poate
mi-a scăpat ceva important
şi n-o să-ţi vorbesc decāt cu mult timp
după ce răsar ultimii trandafiri
īncă sunt departe de tine şi cāţiva oameni
vorbesc īn grădină despre explozii
explozii cu melci explozii cu limacşi
şi asta doar fiindcă sunt foarte mulţi
īşi explorează corpurile gelatinoase
ca īnainte de cină
dar tu ştii bine ca aici nimeni nu mănāncă nimic
aici e o panglică subţire pe care scrie
odihnă veşnică şi totuşi
mă urc pe acoperişul casei
īmi īndes dinţii īn cāte un spaţiu gol şi uscat
şi-l fac tot mai mare cāt să-mi intre īnăuntru capul
tu repeţi īntruna "departe de noi iubito
departe"
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| francisc -
2006-08-21 |
un text despre ratare si posibilitatea esecului poetic, intr-un duo in care unul continua pe celalalt, in ordine inversa (?). e spaima de preatarziul de a spune lucrurilor pe nume.ultimii trandafiri, explozia melcilor reclama refuzul oricarui ritual al mesei care nu asigura insa o edificare completa.
as revedea unele formulari. interesant totusi
|
| Imparateasa -
2006-08-21 |
intr-adevar, e un continuum. ai simtit bine ca nu exista propriu-zis un punct final, ci doar etape care se termina cand se apropie altceva. ma bucur ca ai trecut. poate imi spui ce formulari nu sunt pe gustul tau.
|
| alma -
2006-08-22 |
E un text bun, păcat de panglica aceea, se īnţelegea din prima strofă despre ce e vorba... Adică, strofa a doua pierde din forţă dar recāştigă spre final. E ceva ce poţi tăia aşa īncāt ambiguitatea să fie benefică.
|
| Imparateasa -
2006-08-23 |
Inca ma gandesc daca las versul acela sau nu, desi cred ca voi renunta la el pana la urma. Multumesc pentru parere, Alma.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com