| |
|
| |
şi cum stăteam încuiată el a intrat şi mi-a vorbit
despre fericire mi-a vorbit
într-o zi vom fi toţi la fel
cu spatele în jos cu inima pe jumătate
fruntea mi s-a luminat am zis în sfârşit
îţi pot răspunde atunci el s-a aplecat
m-a strâns de mâinile mici şi moi iar eu l-am atins
de parcă abia începeam să ne cunoaştem
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| alma -
2006-08-16 |
Titlul şi câteva versuri (din cele câteva ale textului) sunt reuşite. Ai o idee exprimată ambiguu ("iar eu l-am strâns").
|
| andreea iancu -
2006-08-17 |
alma, este iar eu l-am atins, nu este nicio ambiguitate. imi plac sentimentele create si imaginile, este un text bun, aerisit, la obiect.
medeea
|
| Imparateasa -
2006-08-17 |
Alma si Andreea va multumesc ca ati trecut.
Andreea, am modificat intre timp la sugestia Almei; ma bucur ca pare mai aerisit, de ceva vreme ma lupt sa nu mai incarc textele.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com